Bătălia pentru cel mai popular caviar din Balcani. O moştenire din vremea Imperiului Otoman

5 octombrie 2017 - 13:59 -


Ajvarul (n.r Zacuscă din ardei roşii capia) este denumit de popoarele spaţiului balcanic “caviar” şi totodată este un aliment preţuit de acestea. Acesta face obiectul unui cult gastronomic în regiune. Sârbii, bosniacii şi macedonenii îşi revendică paternitatea asupra acestui aliment, moştenit din vremea Imperiului Otoman.

„Schimbăm rețetele între noi, dar fiecare crede că poate prepara ajvarul cel mai bun …”, spune Vesna Arifovic, reporterului AFP, în cea mai importantă piaţă de legume –fructe din Belgrad. Când vine toamna, în piaţa Zeleni Venac se vând sute de kilograme de ardei roşii capia, care sunt foarte populari printre popoarele slave balcanice. Ajvarul (n.r se pronunţă ail-var) mai este denumit şi caviar balcanic şi este consumat alături de „cevapici” (n.r chiftele), brânză şi pâine.

Pentru a face ajvar, sârbii pun la copt ardei roşii pe care îi decojesc şi îi transformă într-o pastă tartinabilă. Lângă ajvar, întotdeauna tradiţia balcanică spune să se cinstească şi un pahar de „rakija”(n.r rachiu sârbesc). Reţele variază de la sat la sat în Serbia, Macedonia şi Bosnia, unde peste pasta de ardei roşu se adaugă sare, zahăr, usturoi, ulei, oţet sau vinete.

„Există două categorii de oameni, cei care au gustat ajvar și cei care nu au fost niciodată în Serbia”, a declarat un oficial sârb care a precizat că cetetatea Ajvar se află în regiunea Leskovac din sud-estul Serbiei.

sursa foto: AFP

Ivo Lukenda, în vârstă de 65 de ani, a declarat reporterului AFP: „Considerăm că produsul nostru este cel mai bun întrucât noi frigem ardeii şi pune usturoi la final”.

În schimb, macedonenii care pretind că sunt cei mai buni bucătari din Balcani susţin că ajvarul lor este delicios întrucât conţine şi sos de piper. Dar cel mai mare producător de ajvar este compania croată Podravka, care a înregistrat acest produs în anii 90, când fosta Iugoslavie s-a dezintegrat.

„Mi se pare că ajvarul și ardeii îi adună pe oameni”, a spus Stevica Markovic, în vârstă de 44 de ani, în satul său din apropiere de Leskovac.

În această regiune săracă, acest deliciu culinar  apare ca o sursă complementară de venituri: din bucătăria familiei Markovic, în fiecare an, vor fi vândute între 2.500 și 3.000 de borcane, cu preţuri între 2,5 și 4,5 euro per borcan.

„Adevărul este că toată agitația despre ajvar a început odată cu  marketingul gastronomic în țările fostei Iugoslavii”, explică Tamara Ognjevic, specialist în patrimoniul gastronomic și responsabil pentru centrul cultural Artis de la Belgrad.

Potrivit acesteia, ajvarul este, fără îndoială  moștenirea prezenței otomane în regiune, care a durat o jumătate de mileniu. Numele, care ar fi apărut în secolul al XIX-lea într-un restaurant din Belgrad, pare să o crediteze. Ar putea fi o derivare a „Havyar”, „caviar” în limba turcă, presupune Tamara Ognjevic. Britanicul Philip Evans crede în potenţialul economic al acestui produs culinar şi a fondat la Skopje compania Pelagonia. Acum exportă ajvar în cincisprezece țări, inclusiv Marea Britanie și Franța.

„Uită-te la ceea ce a devenit  harissa, pesto sau hummus: produse de consum. Am simțit că ajvarul  a avut acest potențial”, a spus Evans.

Citeşte şi: România începe să se mişte. În exterior

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *