27.06.2017

Cazul Tunegaru. În România, ocuparea posturilor didactice este o afacere mafiotică

  •    
  • Pin It

Povestea profesoarei suplinitoare din București, căreia nu i se mai alocă același post în anul școlar următor, nu este „un caz”, ci un exemplu comun de funcționare a mafiei titularizărilor și suplinirilor.

O tânără doamnă, profesoară de Română la o școală generală din București, a folosit o rețea de socializare online pentru a anunța că a descoperit faptul că nu va mai avea același post didactic în anul școlar următor. În condițiile în care nimeni de la inspectorat sau de la școală nu s-a gândit nici măcar un moment să interacționeze cu această profesoară, pe subiectul postului pe care îl ocupă ca suplinitor.

Cum doamna profesoară avusese o atitudine publică extrem de critică la adresa primăresei generale a Capitalei, care a folosit școala ca platformă de imagine politică, a fost firesc, să spunem așa, ca domnia sa să pună comportamentul ostil al Inspectoratului Școlar al Municipiului București la adresa ei pe seama slugărniciei inspectorilor față de mai marea Bucureștilor.

Primăria a tăcut. Inspectoratul, însă, nu. A comunicat că postările doamnei profesoare sunt un atac la imaginea Primăriei Generale și, evident, a inspectoratului, în condițiile în care comportamentul bieților inspectori este perfect legal. Sau, mă rog, regulamentar.

Nici mai marele partidului care a pus-o primăreasă pe doamna primar general nu a tăcut. Domnia sa a anunțat, tot prin rețeaua de socializare online, că l-a întrebat pe ministrul de resort cum e posibil? Și că așteaptă răspunsul.

Avem, astfel, o imagine completă a fenomenului exemplificat de pățania doamnei profesoare respective.

În România, ocuparea posturilor didactice este o afacere mafiotică. Bine instituționalizată prin lege și regulamente, prin hotărâri ale administrației locale. Și plasată, totodată, sub stricta atenție a guvernanților naționali.

Să menționăm aici că întregul învățământ de stat are această amprentă mafiotică.

Alături de această mafie a titularizărilor, avem mafia manualelor școlare. Mafia testelor școlare. Mafia clădirilor școlare. Mafia instalațiilor școlare. Mafia transportului școlar. Mafia hranei în școli. Mafia programei școlare.

Toate aceste mafii au în comun canalizarea resurselor din sistemul de educație națională spre satisfacerea unor nevoi personale ale membrilor mafiilor respective. Nevoi financiare, fără îndoială. Mai ales acolo unde se învârt miliarde de lei noi. Dar și nevoi de orgolii, de faimă, de putere discreționară asupra vieții unor oameni.

Iar rezultatele căpușării mafiotice a educației naționale se văd cu ușurință:

– Legislația este făcută pentru protejarea acestor mafii, dar în detrimentul educării copiilor și tinerilor.

– Deciziile administrative se iau în concordanță cu codurile mafiotice, dar în detrimentul funcționării educației naționale astfel încât să ofere tineri educați, pricepuți și cunoscători.

– Segmentele largi ale publicului direct implicat în sistem, adică dascălii, părinții, elevii și studenții, sunt ținuți captivi prin dezinformare, prin manipulare mediatică și individuală, prin coruperea lor să participe activ la actele mafiotice.

Astfel încât părinții și elevii să se mulțumească cu obținerea unor hârtii, nu cu dobândirea de cunoaștere pentru absolvenții intermediari și finali ai învățământului de stat.

Iar dascălii să se mulțumească cu un loc de muncă în care să depună un efort minim ca încărcătură intelectuală și emoțională. Loc de muncă prost plătit, dar și fără pretenții.


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

Hari Bucur-Marcu
Hari Bucur-Marcu este expert în securitate națională. În anii anteriori, a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României. De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.


Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *