25.04.2017

Codul Economic, în dezbatere publică. Ce ne pregătește Guvernul

  •    
  • Pin It

Guvernul lucrează la realizarea noului Cod Economic, care include Codul Fiscal și care va cuprinde o reformă a mecanismului de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice. De asemenea, se lucrează inclusiv la impozitul pe venit care este un capitol din Codul Fiscal.

Ministerul Finanţelor a anunțat, miercuri, că, după finalizarea analizelor şi a simulărilor necesare, proiectul va fi supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului.

Conceptul de la care au plecat aceste consultări presupune, pe de o parte, încurajarea unor politici publice (cum ar fi sănătatea sau educaţia), prin acordarea de deductibilităţi fiscale. Pe de altă parte, scopul acestei noi abordări este combaterea evaziunii fiscale, prin încurajarea contribuabililor să ceară bonuri sau facturi fiscale, pe care să le folosească apoi pentru obţinerea deducerilor menţionate mai sus, se precizează într-un comunicat al Guvernului.

„Interesul public pentru acest subiect este perfect justificat. Este vorba despre o amplă modificare propusă, pe care o vor resimţi cei mai mulţi români. Tocmai de aceea, ne dorim ca această măsură să fie mai întâi bine fundamentată, să aibă în spate studii de impact şi să fie definitivată numai după consultarea specialiştilor. În urma interesului public major, am decis să facem publică o formă de lucru, care poate constitui o bază de plecare a discuţiilor. Este un exerciţiu de transparenţă, care ne dorim să continue şi să fie corect înţeles. Grupul de lucru de la Ministerul Finanţelor Publice va continua să analizeze şi să aducă îmbunătăţiri proiectului, iar forma rezultată va fi supusă unei ample dezbateri publice, în urma căreia va rezulta forma finală. Guvernul şi-a propus ca aceste modificări să fie mai întâi temeinic explicate public şi apoi aplicate”, se precizează în comunicat.

Art. 57^2

Implementarea şi administrarea gospodăriei

(1) Gospodăria se constituie prin decizie emisă de organul fiscal competent în baza cererii depuse de către membri săi. Decizia de aprobare/respingere privind implementarea gospodăriei se emite în termen de 60 de zile de la data primirii cererii. Cererea va cuprinde cel puţin numele şi prenumele, CNP-ul fiecăruia dintre membri, semnătura acestora, precum şi membrul desemnat ca reprezentant al gospodăriei.

(2) Organul fiscal competent va fi notificat de către reprezentantul gospodăriei pentru orice modificare survenită în componenţa gospodăriei în termen de 30 de zile de la producerea acesteia. Organul fiscal competent va emite în termen de 60 de zile de la primirea notificării decizia de modificare a componenţei gospodăriei.

(3) Evidenţa gospodăriilor implementate se organizează prin ordin al preşedintelui A.N.A.F

ART. 58

Contribuabili

Următoarele persoane datorează impozitul conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili: persoana fizică rezidentă, desemnată ca reprezentant al gospodăriei; persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România; persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România; persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 129.

Art. 59

Sfera de cuprindere a impozitului

(1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:

  1. a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, desemnate reprezentanţi ai gospodăriilor, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
  2. b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidenţi în România;
  3. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
  4. d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
  5. e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidente în România.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convenţiilor.

(4) Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit pe perioada şederii în România condiţiile de rezidenţă potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi considerată rezidentă în România până la data la care persoana fizică părăseşte România. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi nu va mai face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat.

(5) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, până la data schimbării rezidenţei. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi va face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat.

(6) Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.

(7) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

Potrivit art. 60 sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit contribuabili precum persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:

  1. a) activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;
  2. b) salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3);
  3. c) pensii;
  4. d) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică, persoanele fizice, pentru veniturile realizate din exercitarea profesiei de medic, în condiţiile în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului finaţelor publice.

ART. 62
Venituri neimpozabile

În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

  1. a) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deşeurilor care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
  2. b) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deşeurilor din patrimoniul personal;
  3. c) sumele primite pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
  4. d) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
  5. e) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur financiar, primite cu titlu de moştenire ori donaţie; Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 111;
  6. f) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum şi veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  7. g) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
  8. h) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale sau organizaţii neguvernamentale;
  9. i) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
  10. j) materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor, precum şi cardurile de reduceri nenominale şi transmisibile distribuite gratuit acordate în cadrul unor programe promoţionale.

Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
ART. 83

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.

(2) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

(3) În categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor se cuprind şi cele realizate de contribuabilii prevăzuţi la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obţin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuinţe proprietate personală. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depăşirii numărului de 5 camere de închiriat, şi până la sfârşitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează, potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activităţi independente.

ART. 101
Obligaţiile plătitorilor de venituri din pensii

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are următoarele obligaţii:

  1. a) transmiterea către fiecare persoană fizică ce obţine venituri din pensii a informaţiilor privind totalul veniturilor în formă scrisă, realizate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior;
  2. b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul veniturilor din pensii, pentru fiecare contribuabil.

(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, venitul din pensii se consideră realizat la momentul încasării.

(6) Drepturile de pensie restante se consideră realizate la momentul încasării.

(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora,.

(8) Veniturile din pensii şi/sau diferenţele de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, se consideră realizate la momentul încasării şi se supun reglementărilor legale în vigoare la data încasării.

(9) Veniturile din pensii şi/sau diferenţele de venituri din pensii, sumele reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, se consideră realizate la momentul încasării şi se supun reglementărilor legale în vigoare la data încasării.

Impozitul pe venit ar urma să fie aplicat, de anul următor, în funcţie de un venit anual global pe gospodărie, însă o gospodărie va avea dreptul la un venit neimpozabil calculat în funcţie de numărul de persoane care fac parte din acea gospodărie, precum şi la o serie de deduceri, printre care asigurarea pentru casă şi maşină (RCA), abonament la sală de fitness şi dans, bilete la cinema, cărţi, medicamente sau susţinerea unor entităţi nonprofit, potrivit unui draft de modificare a Codului Fiscal aflat în discuţie şi obţinut de Profit.ro.

De asemenea, gospodăriile cu venituri mici în care se află copii minori vor primi, în anumite condiţii, sprijin financiar din partea statului.

Astfel, o gospodărie formată dintr-o singură persoană va avea un plafon neimpozabil de 24.000 de lei pe an, bani la care statul nu va aplica impozit pe venit. Totodată, va avea dreptul la deduceri cumulând într-un an 2.000 de lei (în cazul în care plafonul neimpozabil lunar nu variază). Din venitul total obţinut de acea persoană într-un an se scad în primă fază cei 24.000 de lei, după care se scad şi deducerile până la un maxim de 2.000 de lei pe an, iar la ce rămâne statul ar urma să aplice un impozit de 10%.

Venitul anual global (Vag) al unei gospodării va fi reprezentat de suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România, cu excepţia veniturilor neimpozabile şi a veniturile impozabile realizate de persoanele scutite.

Nu vor fi luate în calcul la stabilirea venitului impozabil pe gospodărie sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur financiar, primite cu titlu de moştenire ori donaţie; veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni sau de moştenitorii acestora; veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal; veniturile a căror sursă nu a fost identificată.

Venitul global va fi neimpozabil până la un anumit plafon (Pn), care depinde de numărul de persoane membre ale gospodăriei care va achita impozit. Astfel, fiecare familie va primi un punctaj în funcţie de numărul de persoane membre în gospodărie. Punctajul (P) gospodăriei va fi egal cu numărul de membri plus un punct. Astfel, pentru o gospodărie cu 3 membri, punctajul în funcţie de numărul de persoane va fi de 4 (3+1).

Conform sursei citate, deducerile acordate vor viza: contribuţia de asigurări sociale şi contributia de asigurări sociale de sănătate datorate şi plătite de către persoanele fizice în baza art. 148 si 170 din Codul fiscal; primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească nivelul unui salariu minim pentru un muncitor necalificat pe gospodărie; fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare sau cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European; prime de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament; asigurările obligatorii pentru casa şi masina (RCA). programe educaţionale şi recreere pentru copiii aflaţi în întreţinere: grădiniţe particulare, programe tip before/after school, taxe şcolare, tabere sau excursii şcolare, cursuri: limbi străine, arte, sport, cursuri de pregatire tip meditaţii; alimentarea contului pentru educaţie permanentă, înfiinţat în baza Legea nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale; activităţi educaţionale pentru tineri/adulţi (ex. taxe şcolare, etc) activităţi sportive pentru adulţi (ex. abonamente sală fitness, gimnastică, dans, alte activităţi sportive); achiziţii de cărţi şi produse de papetarie; activităţi culturale (ex: bilete/abonamente la teatru, cinema, spectacole); servicii balneo-climaterice, fiziterapeutice, kinetoterapeutice; medicamente pentru boli cronice şi grave; întreţinere şi reparaţii gospodărie; susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

Citește și:

Explicațiile PSD, după ce a respins proiectul care prevede construirea a peste 500 de creșe

 

 

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...



Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *