Exodul românilor. Cât pierde statul și de ce

25 iulie 2017 - 17:09 -


România pierde anual echivalentul unui oraș mediu precum Slatina sau Tulcea în favoarea străinilor. Numărul românilor care au ales să plece din România se ridică anul acesta, potrivit estimărilor, la 85.000.

Statul contabilizează pierderi anual, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, acela fiind momentul declanșării exodului cu care ne confruntăm de zece ani. Doar din taxele pe salarii ar fi intrat la bugetul de stat, anul trecut, 403,4 milioane de euro. Potrivit economistului Radu Crăciun, citat de Digi 24 TV, exemplul tipic sunt medicii care emigrează într-un număr foarte mare. Unul din zece asistenți medicali pleacă din România, în fiecare an, să îngrijească bolnavii altora, în țările în care li se recunoaște talentul și li se răsplătește dăruirea, arată Centrele ARES.

Statisticile confirmă un număr de 9 români/ oră care pleacă în străinătate fie doar pentru a lucra, fie pentru a se stabili definitiv. Până în prezent, au plecat din România în acest fel aproximativ 3,4 milioane de români, procentul migrației ridicându-se la 17%.

De ce pleacă românii în masă în străinătate

„Am parcurs statistica emigrației și este foarte îngrijorătoare pentru noi ca stat. În 2007, când am aderat la comunitatea europeană, nu mai puțin de peste o jumătate de milion de cetățeni ai României au plecat. În fiecare an, cam între 150.000  – 170.000 de cetățeni români pleacă, din care 85.000 – 90.000 sunt persoane apte de muncă, ce se duc și se angajează în alte state. Noi facem un calcul contabil, 85.000 x taxele plătite pentru 85.000 ne dau câteva sute de milioane de euro. Situația nu este chiar așa, pentru că de obicei mai pleacă și cei care nu își găsesc un loc de muncă. România este atractivă pentru angajări doar în marile orașe, căci Bucureștiul, Clujul, Timișoara, chiar și Constanța, Iașul sunt atractive din punctul de vedere al forței de muncă – aici se caută forță de muncă (…), dar trebuie să recunoaștem că avem și foarte multe județe unde rata de de angajare este scăzută. Și probabil ne lipsește ceva și avem un sentiment naționalist mult mai puternic decât alții: noi nu ne vindem țara, nu ne vindem pământul, nu ne deplasăm ca să găsim un loc de muncă. Un exemplu, stabilitatea populației este o problemă destul de mare: dacă omul n-are de muncă și-și găsește, la o distanță de 50-100 de kilometri, alți cetățeni din alte state – de exemplu, din Germania -, se urcă în mașină, lucrează la 150 de kilometri de domiciliu lui, se întoarce de la muncă. În România, fie nu se poate din cauza infrastructurii, fie din cauza mentalității. (…) Și mai există ceva, de care noi nu ne dăm seama decât după ce plecăm din România: am fost zilele trecute în Turcia și, din avion sau din împrejurimi, vedeam acolo un teritoriu destul de pustiu, cenușiu. Aici, în România, de bine, de rău, Dumnezeu ne-a dat o natură foarte bună. Ne-a dat o viață bogată, păduri bogate, grădini minunate. Autoconsumul este unul din factorii ridicați. Este adevărat, suntem prezentați drept o țară săracă, dar nu toate veniturile apar în statisticile oficiale pentru că autoconsumul reprezintă o sursă foarte importantă de viață. Probabil sunt sute de mii de gospodării în România care trăiesc doar din ceea ce produc, fără să aibă nevoie să apeleze la alte surse de venit. Este foarte adevărat că și peste ei ajung vremurile grele (…). Însă, dacă ne raportăm, de data aceasta, macroeconomic, la ceea ce am învățat cu toții prin școli, prin facultăți, prin alte studii pe care le-am făcut, economiștii spun așa: o economie se dezvoltă pe trei factori – munca, natura și capitalul. Munca este, evident, capitalul uman, resursa umană și inteligența umană. Din păcate, acest capital se reduce pentru că nu știm să-l păstrăm aici. Natura, terenurile – încet-încet observăm că, din păcate, cam 30% terenurile agricole sunt deținute de străini – iarăși nu știm să stopăm. (…) Primul factor de producție, partea de uman, este neglijat. Natura, al doilea factor de producție – este și acesta neîmplinit. Și a mai rămas capitalul. Capitalul național este și el redus din cauza unor inspecții interminabile, din cauza unor prezumții de vinovăție. Orice firmă din România în acest moment este privită ca un potențial evazionist fiscal. Și toate acestea continuă”, a declarat, în platoul Digi 24 TV, analistul economic Adrian Benţa.

Citește și: EXODUL CREIERELOR. Peste 45.000 tineri români studiază în străinătate

Câți medici vor fi plătiți conform planului Guvernului

O lege mare pentru medicii rezidenţi

Deși lucrează, unul din cinci români e sărac

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *