20.07.2017

Interese ascunse? Vânzările de terenuri agricole către străini nu mai contenesc. Cât din țară am pierdut

  •    
  • Pin It

România ar fi redevenit grânarul Europei, exporturile de cereale depășindu-le pe cele ale  Franței și Germaniei și fiind cele mai mari din Uniunea Europeană, arată cele mai recente date furnizate de Comisia Europeană. Se pare însă că nu oamenilor de afaceri străini, care ne cumpără pământul, le datorăm această realizare, deși ei rămân jucătorii importanți de pe piața cerealelor. Cel puțin asta susține Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Și mai susține și nelimitarea proprietății, cu toate că își dorește ca legea actuală să fie modificată, iar străinii să nu ne mai cumpere „țara”.

„Cam o treime din suprafața terenului arabil este în posesia străinilor, atât persoane fizice cât și persoane juridice care, majoritatea, vin din Danemarca, Olanda, Franța, Germania, Austria, Italia. Avem și arabi. Aceștia au cumpărat suprafețe imense de teren arabil și păduri. Avem campusuri universitare, spre exemplu Harvard, care au proprietăți în România. Cel mai mare proprietar privat de păduri din România este Ikea. Iar legea stă de foarte multă vreme la minister, nu are nimeni timp să se ocupe de ea. Și ieri am discutat cu domnul ministru pe acest subiect, se evită însă să se răspundă de ce. Probabil mâine-poimâine va apărea un băiat zâmbăreț la camerele de luat vederi care va spune «Începând de astăzi interzicem vânzarea terenurilor către străini.» și va deveni erou național. Pentru că noi nu avem personalitate, ce noi avem ceva (referitor la motivul amânării modificării Legii nr.17/2014 – n.r.)? Noi numai le dăm bani. Noi suntem mari și tari când suntem singuri, în rest stăm bine cu purtatul genunchierelor. N-are cine (să ia vreo măsură – n.r.), ce noi avem oameni de stat? De zece ani sunt singurul din România care, pe unde mă duc, vorbesc despre vânzarea terenurilor. Mai e cineva? Ei în loc să găsească soluții restrictive de acces la cumpărarea de terenuri, o fac pe agenții imobiliari. De aceea a crescut exportul (de cereale – n.r.), că e el neamț sau francez, nu? A crescut pentru că marfa românească este bună. Nu pentru că ne-au cumpărat ei pământul și sunt proprietari. Investițiile străine în România reprezintă 1% din investițiile care s-au făcut după 1990 în România, potrivit INS. Despre ce vorbim? Ne-am dat-o de pomană. N-au nicio legătură proprietarii, (…) numai la noi în țară se întâmplă așa ceva, afară ei nici nu dechid gura măcar. Numai la noi vin, ne dau lecții, slugăriți pe la ei – vin în România și se dau mari mahări. Aici vine fiecare, ia și pleacă. Sub diverse forme. Și legea aceea proastă a lui Constantin o evită. Din cauza avariției acesteia după câștiguri rapide și mari, s-au găsit fel de fel de soluții, de chichițe legislative – care există și în Legea 17 – cu ajutorul notarilor, al avocaților. Trăim o adevărată tragedie, dar asta e”, a declarat pentru Jurnalistii.ro președintele LAPAR.

Legea însă nu se modifică, ci este doar „în viziunea” Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„În ceea ce privește propunerile de modificare a legislației în această materie, menționate în adresa dumneavoastră, precizăm faptul că astfel de propuneri fac parte din viziunea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la revizuirea actelor normative aplicabile în domeniul achiziției terenurilor, limitarea suprafeței terenurilor agricole ce pot fi achiziționate reprezentând una dintre propunerile supuse analizei din punct de vedere al oportunității inserării în textul proiectului de act normativ”, se arată în răspunsul primit din partea ministerului.

Propunerile de modificări legislative care condiționează vânzarea terenurilor, despre stadiul cărora a fost întrebat Ministerul Agriculturii și care se află în faza de proiect, sunt:

– cumpărătorul sa fie rezident fiscal în România și să facă dovada la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a achitării tuturor taxelor și impozitelor către bugetul de stat;

– asociatul/acționarul majoritar și administratorul persoanei juridice române cumpăratoare trebuie să fie absovent al unei instituții de învățământ superior – specialitatea Agronomie și să fie rezident fiscal în România;

– 75% din cifra de afaceri a persoanei juridice cumpărătoare a terenurilor să fie obținută din activități agricole;

– cumpărătorul, persoană fizică și/sau juridică, trebuie să declare pe proprie răspundere că nu vor da în arendă terenurile care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare și nu le vor schimba destinația de teren agricol pentru o perioadă de minim 30 de ani de la data dobândirii în proprietate a terenului.

– limitarea suprafeței terenurilor agricole ce pot fi înstrăinate la 150 ha pentru persoanele fizice și la 1.500 ha pentru cele juridice.

În ceea ce privește date clare cu privire la suprafața de teren agricol deținută de cetățenii străini, acestea nu există, potrivit Ministerului Agriculturii. „Regimul dobândirii, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan, legiferat prin  dispozițiile Legii nr. 17/2014 (privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului), instituie măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării acestor terenuri, respectiv procedura privind exercitarea dreptului de preempţiune al arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, precum și procedura de emitere a avizelor necesare înstrăinării terenurilor agricole.

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de actul normativ menționat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu structurile subordonate, emit avize finale care atestă respectarea procedurii prevăzută de actul normativ în materie privind exercitarea dreptului de preempțiune, sens în care precizăm că nu deține, la data prezentei, informații cu privire la suprafața de teren agricol deținută de cetățenii străini”, se arată în răspunsul primit din partea instituției.

Cât teren agricol s-a vândut anul trecut

În schimb, potrivit unei centralizări, efectuate la nivel central de către Ministerul Agriculturii, a cererilor privind afișarea ofertelor de vânzare având ca obiect terenurile agricole situate în extravilan, a numărului de avize finale/negative emise, a numărului adeverințelor eliberate de către primării, precum și a suprafețelor menționate în ofertele de vânzare, în cursul anului 2016 au fost înregistrate 142.330 oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan și emise 18.255 avize.

Dacă aceste cifre sau faptul că din ce în ce mai muți străini „acaparează” terenuri agricole românești se află în directă legătură cu rata crescândă a exporturilor, rămâne un mister. Potrivit Comisiei Europene, firmele din țara noastră au exportat 7,15 milioane de tone de cereale – un sfert din totalul exporturilor europene din perioada 2016-2017. Dintre care 5 milioane de tone de grâu, dublu față de media înregistrată între 2011-2015. Principalele țări în care ajung cerealele românești sunt Egipt, Spania și Turcia.

„În general, se consideră că România nu ar fi fost vizată de acapararea de terenuri, deşi interesul străinilor pentru terenuri a crescut substanţial în ultimii trei ani prin sporirea numărului de tranzacții funciare la nivel naţional, în urma emiterii Legii 17/2014”, se arată într-un studiu realizat de Agrointelligence SISA, al cărui obiectiv a fost acela de a demonstra faptul că în România, prin raportare la Uniunea Europeană, are loc o acaparare a terenurilor agricole prin nereguli juridice la nivelul tranzacțiilor funciare, lucru deloc frecvent în țări vecine sau din regiune precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia.

„Acapararea de terenuri agricole în România implică un grup eterogen de actori, atât interni, cât și externi, statali și nestatali, persoane fizice și juridice”, se mai arată în studiul Agrointelligence SISA, care confirmă faptul că în România nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole.

„Conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafețele agricole au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE. De exemplu, în județul Timiș, se estimează că aproximativ 150.000 ha de teren agricol, aproape o treime din suprafața agricolă a județului, este cultivată de întreprinderi aflate în proprietatea unor cetățeni italieni. Cea mai mare parte a terenului cultivat se află, de asemenea, în proprietatea acestor întreprinderi străine. În România, numărul tranzacțiilor cu terenuri și suprafața vândută au crescut de peste trei ori între 2005 și 2009”, mai precizează studiul citat.

Cutezătorii agriculturii românești

Printre primele 100 de întreprinderi agricole care își desfășoară activitatea în România în 2011 se numără societăți comerciale având legături cu Libanul, Italia, Lituania, Danemarca, Țările de Jos, Franța, SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania și Austria.

Unele dintre aceste exploatații agroalimentare au dimensiuni nemaiîntâlnite, care depășesc proporțiile standard de la nivel european. Cea mai mare fermă din România, de exemplu, care aparține firmei libaneze Maria Group, are 65.000 ha, mai arată studiul SISA. Având propriul său port și abator, aceasta exportă carne și cereale, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Est. În mod similar, Bardeau Holding, care controlează 21.000 ha în județele Arad, Timiș, Caraș Severin, și Argeș, deține o infrastructură de transport proprie și se ocupă direct de stocarea propriilor produse (având două depozite de cereale, cu capacitate de 20.000 și, respectiv, de 12.000 de tone), de prelucrarea și de comercializarea lor. Numele exploatației provine de la contele austriac von Bardeau, care este al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri din România și figurează printre primii zece deținători de exploatații agricole din această țară.

Citește și: Câți fermieri apelează la APIA pentru subvenții și ce sancțiuni se aplică în cazul celor care fentează legea

Schimbări importante în noul program de guvernare. Cum se va modifica salariul minim

 

 

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comuncării din cadrul Universității din București și un master în jurnalism online la aceeași facultate. Activează în presă din 2005, când a lucrat pentru prima dată în presa de limba engleză, în care a activat cel mai mult până în prezent. A acoperit atât domeniul economic, cât și cel social și politic și chiar și cultură, lifestyle, atât în online cât și în print.


Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *