Interviu cu profesoara de limba română care a refuzat să predea după programa școlară: „Profesorii sunt demotivați, obosiți de cerințele birocratice excesive“

15 martie 2017 - 18:52 - 1


Cristina Tunegaru este o tânără profesoară de limba română din București care a avut curajul să se autodenunțe pe Facebook, în sensul că nu va respecta, în mod premeditat, programa școlară de limba română, „asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în brațe interpretări și nu le cer să învețe pe dinafară teorie literară despre genuri și specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinț” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învățăm să fim sinceri, asertivi“.

Cristina Tunegaru ne-a declarat că încă nu s-a luat nicio măsură împotriva sa, iar colegii săi sunt împărțiți în ceea ce privește modul în care se raportează la gestul său. „Mulți mi-au confirmat că și ei propun elevilor texte atractive, potrivite pentru nivelul clasei și capacitatea de înțelegere a copiilor; alții m-au mustrat pentru ceea ce ei au numit exibiționism“, ne-a precizat tânăra profesoara.

Am întreb-o și despre reforma sistemului de Educație, care se lasă așteptată, și susține că este dificil să reformezi un sistem care nu vrea să fie reformat.

Salută însă schimbarea în programa de limba română adoptată zilele trecute, deoarece se insistă pe dezvoltarea competenței de comunicare orală și pe exersarea dialogului autentic la clasă. Despre viziunea sa privind modul în care ar trebui să se predea carte în România puteți citi în interviul de mai jos.

Jurnalistii.ro: În ce stadiu se află procedura de evaluare a activității dumneavoastră anunțată la scurt timp după ce ați scris pe Facebook că refuzați să predați după programa școlară?

Cristina Tunegaru: Aș vrea să menționez că am anunțat că refuz să folosesc la clasă texte aparținând autorilor clasici, texte care nu îi atrag spre lectură pe elevii mei. Inspectoratul a cerut documente: planificări, planuri de lecție, procesele verbale ale asistențelor la clasă. E tot ce pot să vă spun până în acest moment.

Colegii dumneavoastră profesori vă susțin?

Am primit multe mesaje din partea profesorilor de limba română din țară; unii mă susțin, alții cred că e esențial să se studieze autorii clasici în gimnaziu. Mulți mi-au confirmat că și ei propun elevilor texte atractive, potrivite pentru nivelul clasei și capacitatea de înțelegere a copiilor; alții m-au mustrat pentru ceea ce ei au numit exibiționism. A discuta la clasă și alte texte e o asumare a rolului meu formator. Sunt la catedră să îi ajut pe elevii mei să dobândească niște deprinderi utile mai departe în viață, și nu să predau istorie a literaturii, prin texte greoaie, pline de arhaisme și regionalisme și astfel să înec orice dorință de a citi a copiilor.

Elevii înțeleg că dumneavoastră încercați să le sădiți un alt mod, mai eficient, de educație?

Cred că sunt prea mici să înțeleagă toate acestea; ceea ce pot să vă spun e că elevilor mei le plac orele de lectură când discutăm lecturi interesante, citim și ne exprimăm liber opiniile pe diferite teme, lăsăm imaginația să zburde, ne apropiem, ne cunoaștem, învățăm să ne ascultăm unii pe ceilalți și să închegăm dialoguri. Sunt ore în care se simt ei înșiși și nu se plictisesc.

V-a întrebat vreun elev de ce nu studiază și el aceiași autori precum colegii săi de la alte clase?

În gimnaziu nu se studiază autori, textele sunt mijloace prin care sunt exersate competențele de comunicare orală și scrisă; învățăm limba română, să ne exprimăm coerent, corect, să construim mesaje unitare, opinii argumentate, pornind de la texte literare și nonliterare. E greșită ideea că în școala gimnazială sunt studiați autori. Pe de altă parte, există o anumită tradiție a studierii anumitor texte – Toma Alimoș, Miorița, Baltagul etc. Și manualele de până acum propun în cea mai mare măsură astfel de texte.

Dar îmi doresc ca manualele noi să ofere o varietate mai mare de texte potrivite pentru vârsta și experiența de viață a elevilor.

Toți miniștrii, fără excepție, au promis că vor reforma Educația din România, dar încă mai batem pasul pe loc și după 27 de ani. Rezultatele: programe școlare depășite, copii fără poftă de școală și rate de promovabilitate a Bacalaureatului, an de an, de toată rușinea. De ce credeți că reforma într-un domeniu vital pentru societate este atât de greu de implementat? În ce punct se împiedică fiecare ministru?

Este dificil să reformezi un sistem care nu vrea să fie reformat. Toate schimbările din educație s-au lovit de un val de rezistență și în scurt timp s-a revenit la starea inițială. O arată foarte clar legea Funeriu, care oferea o altă viziune asupra educației, cu multe aspecte interesante în opinia mea. Legea a ajuns măcelărită de ordonanțe de urgență și nicio noutate pe care o propune nu este în vigoare. Și mă refer la întărirea autonomiei școlare, în așa fel încât școlile să-și poată angaja profesorii, reducerea implicării inspectoratului în angajarea profesorului și altele.

Profesorii resping orice noutate, vor să-și desfășoare activitatea nestingheriți și, dacă se poate, așa cum au făcut-o până acum. Sunt demotivați, obosiți de cerințele birocratice excesive, mai puțin apreciați pentru munca la clasă și mai degrabă pentru colecția de adeverințe de participare și diplome. Cred că atitudinea aceasta este dăunătoare ideii de reformă.

Și pentru că ați pomenit de programele școlare, aș vrea să subliniez că programa de limba română adoptată zilele trecute este un pas înainte. Este eliminată o parte din teoria literară a fostei programe, i se permite profesorului libertatea de a alege texte potrivite pentru elevii săi, din literatura română și universală și, ceea ce mă bucură foarte mult, se insistă pe dezvoltarea competenței de comunicare orală, pe exersarea dialogului autentic la clasă. Dar e nevoie de un efort din partea profesorului pentru a pregăti astfel de ore și mă tem ca mulți profesori nu sunt pregătiți pentru a pune în aplicare aceste puncte ale programei. La clasele mele, de mulți ani mă preocup să creez deprinderea de a dialoga: elevii să se asculte unul pe celălalt și să intervină într-o discuție de idei. E o activitate dificilă care presupune o muncă în pași mici și multă răbdare.

(FOTO: Arhiva personală)

Citește și:

Ce trebuie să știe un părinte despre periculosul joc on-line „Balena Albastră“, din cauza căruia zeci de tineri s-au sinucis


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 1 comment
bookmark icon

One thought on “Interviu cu profesoara de limba română care a refuzat să predea după programa școlară: „Profesorii sunt demotivați, obosiți de cerințele birocratice excesive“

  • Cristina Tunegaru a sesizat un lucru pe care nu l-am găsit nici în opera criticilor literari (cu puţine excepţii, dar şi acolo spus indirect): CARTEA „AMINTIRI DIN COPILĂRIE” DE ION CREANGĂ NU ESTE O CARTE PENTRU COPII, CI PENTRU ADULŢI (PENTRU CEI CARE DUC DORUL „PARADISULUI PIERDUT”). Mi-ar fi plăcut ca acest lucru să fie înţeles mai de mult, de către „specialiştii” Ministerului Învăţământului şi…

    5

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *