Noaptea minții. Un proprietar trebuie să dovedească că un monument istoric de pe terenul său NU EXISTĂ

8 septembrie 2016 - 19:55 -


În această toamnă, se împlinesc doi ani de când Doru Ștefan Botez a început un proces obositor pentru declasarea unui monument din București care nu a existat niciodată. Concret, acest proprietar nu se poate folosi de propriul teren, aflat la adresa Constantin Budișteanu, nr.7,  pentru că, în acte, apare că ar găzdui un monument istoric, deci este protejat de lege. Actele indică, de fapt, prezența unor anexe ale Palatului Știrbei, situat la 120 de metri, în linie dreaptă, la adresa Budișteanu, nr. 17.

În prezent, dosarul prin care proprietarul încearcă să dovedească faptul că la această adresă nu există niciun monument, fizic, se află în mâinile judecătorilor. Drumul până aici a fost însă lung și anevoios. Și nimeni nu poate spune când se va încheia această epopee.

Doru Ștefan Botez a cumpărat în toamna lui 2014 un teren în strada General Constantin Budișteanu, nr.7, sector 1, București. Până la achiziționare, terenul era plin de gunoaie și folosit drept parcare de către cei care doreau să facă un ban în plus. Întrucât terenul se preta pentru construirea unui imobil cu două etaje, proprietarul a curățat locul și a început demersurile pentru obținerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

Numai că, din acel moment, fiecare pas pare rupt dintr-o comedie cu umor negru în care normalitatea este înlocuită de un șir lung de absurdități. De ce? Adresa Budișteanu, nr.7, este inclusă pe lista monumentelor istorice, deși nu găzduiește niciun monument. Iar în zonă nici nu există vreun alt monument care să se intersecteze cu adresa Budișteanu 7. În acte apar însă câteva axene ale Palatului Știrbei. Deci este o greșeală în acte și totul s-ar putea corecta ușor, întreaga poveste durează de aproape 2 ani.  Iar celebra vorbă – locuim în România și asta ne ocupă tot timpul – se aplică acestui caz ca o mănușă.

Radierea unui monument care nu există

Semnalarea greșelii din acte a fost făcută la Directia pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a Municipiului București. Pentru că situația este inedită, răspunsul a venit după câteva luni: Nu există procedură pentru o astfel de situație și se impune întocmirea unui dosar de declasare și de radiere a monumentului  din lista monumentelor. Concret, proprietarul trebuia să admită că monumentul există și mai apoi să-l radieze.

Întocmirea unui astfel de dosar nu este tocmai floare la ureche. Iar pentru a face totul ca la carte, proprietarul a apelat la specialiști care au făcut studii istorice, au fost găsite în arhive documente care atestă că, în ultimii 40 de ani, pe acel teren nu a existat nicio clădire. Dar tot n-a fost suficient. În acest stadiu s-a ajuns în punctul în care s-a vehiculat ideea dacă nu cumva monumentul se află sub pământ, deși s-a realizat o tomografie geofizică din care a reieșit că acolo sunt doar ruine de fundații.

Căutat și în pământ

Următorul pas a fost studiul arheologic pentru care s-a cerut sprijin de la Muzeul Național de Istorie. Pentru 541 de mp de cercetare arheologică a fost alocat un buget de 20.000 de euro.

Și cum era de așteptat nu s-a găsit nimic. Un raport a arătat că în subteran se găsesc doar rămășițe ale unor locuințe vechi. Chiar dacă monumentul nu stătea ascuns nici sub pământ, lucrurile erau departe de a se clarifica.

Continuă audiențele la autorități, iar în toamna lui 2015, proprietarilor li se comunică că Direcția Municipală trebuie să facă o constatare în teren. Această constatare era foarte importantă pentru dosarul de declasare. Reprezentanților Direcției Municipale le-au trebuie însă două luni pentru a face deplasarea în Budișteanu 7, pentru a constata inexistența monumentului.

Faza pe instanță

S-a ajuns și în punctul în care Ministerul Culturii trebuia să vină cu un răspuns. Răspunsul a întârziat să apară, explicabil poate, pentru că între timp a picat guvernul Ponta, iar la butoane a venit tehnocratul Vlad Alexandrescu. Proprietarul insistă pentru un răspuns la Ministerul Culturii care, într-un final, răspunde că dosarul de declasare se află la instanță.

„Timp de 2 ani toate demersurile noastre au fost zadarnice. În această perioadă, la Ministerul Culturii s-au schimbat trei miniștri și tot atâția primari a avut și Primăria Generală a Municipiului București. Așteptăm să vedem o stare de normalitate și o creștere a responsabilității administrației publice”, a declarat, pentru Jurnalistii.ro, Victor Ciupercă, consultant dezvoltare imobiliară.

Iar pentru a accentua absurdul situației, monumentul, care apare în lista monumentelor istorice drept Casă Monument de secolul XIX, a fost inclus pe circuitul de vizitare din Noaptea Muzeelor.

În concluzie, toată încurcătura a pornit de la aceste anexe ale Palatului Știrbei, care au existat cândva, dar au fost demolate, în ciuda faptului că erau protejate de lege. Și dintr-o eroare, acestea au fost consemnate la Budișteanu 7, deși s-au aflat la adresa Budișteanu, nr. 17.

Documentația completă despre încurcătura de la Budișteanu, nr. 7, poate fi consultată aici.

Citește și: Culmea ambiției: PRU vrea moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cioloș

Petre Tobă poate fi urmărit penal

 

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *