Pesticidele care ne omoară încet, dar sigur. Ce să evităm: de la controversatul glifosat la dușmanul albinelor

19 iulie 2017 - 11:04 -


Calitatea produselor alimentare existente pe piața românească nu stă doar în păstrarea acestora la temperatura recomandată de producător sau în respectarea termenului de expirare (atunci când acesta nu este menționat pe etichetă, cum se întâmplă în nenumărate cazuri). Nici în dublul standard. Ea mai constă și în produsele chimice folosite în anumite culturi, în erbicidele utilizate pentru îndepărtarea buruienilor, deci în modul de „creștere” a produselor de origine animală sau vegetală. Pentru a afla mai multe despre fructele și legumele pe care le consumăm, cele de proveniență autohtonă dar nu numai, precum și despre alte produse vegetale, Jurnalistii.ro a solicitat lămuriri Autorității Naționale Fitosanitare, primind răspunsuri din partea Directorului General Doina Băiculescu.

Potrivit tuturor informațiilor oferite și culese, nu avem de ce ne teme. Pesticidele nu ne atacă hrana de origine vegetală decât într-o mică măsură care se situează sub limitele maxime admise. Mai mult, avem liber de la Comisia Europeană să folosim glifosatul în continuare, chiar cu anumite concesii.

„Substanța activă Glifosat este aprobată a fi utilizată în produsele de protecția plantelor la nivel european până la data de 31.12.2017, însă cu precizarea că toate produsele de protecția plantelor care conțin alături de glifosat coformulantul polioxietilenamina au omologarea retrasă începând cu data de 22.08.2016, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1313/2016 al Comisiei Europene, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (CE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active glifosat. Pentru stocurile existente pe teritoriul României s-a acordat, din momentul retragerii omologării, conform articolului 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, perioada de grație de 6 luni pentru comercializare și distribuire și 12 luni pentru depozitare și utilizare.

La nivelul Comisiei Europene există discuții privind reînnoirea aprobării substanței active glifosat pentru o perioadă de 10 ani, dar nu s-a elaborat încă un document de decizie deoarece se așteaptă o propunere de la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) privind clasificarea acestuia”, se arată în răspunsul primit de la Autoritatea Națională Fitosanitară.

Toate par bune și frumoase, dacă nu mergem mai departe și nu redăm concluziile ultimelor rapoarte efectuate la nivel european, precum și informațiile culese din bazele de date ale autorităților referitor la substanța care în curând va fi introdusă pe lista celor cancerigene în SUA și despre care Organizația Mondială a Sănătății avertizează de ani buni că este nocivă și carcinogenă.

Ce produse ne îmbolnăvesc de cancer. Unde regăsim glifosatul

În cadrul Programului național de monitorizare a reziduurilor de pesticide, aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale prin Nota nr. 501/F/17.02.2016, anul trecut au fost programate pentru Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale (LRCRPPPV) Mureș 740 de probe. Au fost analizate 691 probe (93,37% din probele programate): 231 probe fructe, 349 probe legume și 111 probe cereale. Din cele 349 probe de legume, 39 (11,17%) au avut reziduuri de pesticide, dar sub limita maximă admisă, restul probelor neavând reziduuri de pesticide. În cazul probelor de fructe analizate, un procent de 44,15% (102 de probe) au avut reziduuri de pesticide cu valori inferioare limitei maxime admise, celelalte probe fiind fără reziduuri de pesticide dintre pesticidele analizate. Din probele de cereale analizate 2,7% (3 probe) au avut reziduuri de pesticide cu valori sub limita maximă admisă, restul fiind fără reziduuri de pesticide.

Din totalul de 691 probe analizate, în cadrul programului de monitorizare din anul 2016, 144 de probe au avut reziduuri de pesticide, însă valoarea reziduurilor de pesticide detectate s-a încadrat în limitele maxime admise prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 396/2005. Printre cele mai frecvente substanțe regăsite în fructe, legume și cereale se numără: captan, fenhexamide, pirimetanil, boscalid, ciprodinil, fludioxonil, tebuconazol, pyraclostrobin, clorpirifos, metalaxil, zoxamide.

Nici urmă de glifosat. Glifosatul nu se numără printre substanțele depistate în probele analizate, deși, potrivit bazei de date pusă la dispoziție de Direcția Fitosanitară prin Serviciul de omologare a produselor de uz fitosanitar, acesta se regăsește în valori (MRL = Maximum Residue Limit) cuprinse între 2 și 50 la următoarele produse: ciuperci sălbatice (MRL 50), fasole (MRL 2), mazăre (MRL 3), semințe de in (MRL 10), semințe de rapiță (MRL 10), boabe de soia (MRL 20), semințe de muștar (MRL 10), orz (MRL 20), secară (MRL 5), sorg (MRL 20), triticale (MRL 5) și grâu (MRL 5). În cazul celorlalte fructe, legume și cereale, reziduurile de Glifosatse situează în jurul valorii de 0.1 MRL.

Totodată, concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară în urma evaluării riscurilor, evaluare efectuată anul trecut de autoritățile competente din statul membru raportor Republica Cehă și statul membru coraportor România, în ceea ce privește substanța activă pesticidă picoxistrobin, indică faptul că există motiv de îngrijorare cu privire la utilizarea acestei substanțe pe teritoriul României. Concluziile au fost obținute pe baza evaluării utilizării reprezentative a picoxistrobinului ca fungicid pe grâu, triticale, orz, ovăz și secară.

Pe lângă picoxistrobin, EFSA raportează concluziile în urma evaluării riscurilor, evaluare efectuată tot anul trecut de autoritățile competente din statul membru raportor Italia și statul membru coraportor România, în ceea ce substanța activă pesticidă propineb. Concluziile au fost obținute pe baza evaluării utilizărilor reprezentative ale propinebului ca fungicid pe măr, struguri și roșii. Și în cazul acestei substanțe au fost identificate anumite riscuri.

Măsuri de precauție

„Autoritatea Națională Fitosanitară prin cele două laboratoare ale sale, monitorizează doar produsele autohtone conform planului național de monitorizare. Informații privind aceste analize pot fi consultate pe site-ul www.madr.ro, secțiunea Fitosanitar, Reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale – Raport de monitorizare a reziduurilor de pesticide. Procedurile de lucru privind analizele care vor fi efectuate sunt stabilite de laboratoarele comunitare de referință, iar Laboratoarele pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ca laboratoare naționale de referință aplică aceste metode de analiză. Pe lângă analizele efectuate conform planului național de monitorizare se pot face și analize la cerere. Prețul unei analize este de 537 lei/ probă. Analiza durează între 1-2 săptămâni în funcție de numărul de probe existent în laborator la momentul respectiv.

Analiza probelor pentru reziduuri de pesticide se realizează conform Anexei I din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, iar limitele maxime stabilite sunt conform analizei riscului efectuată de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Dacă valoarea de reziduuri de pesticide este mai mică decât limita maximă admisă (LMA) atunci produsul nu prezintă risc asupra sănătății umane, iar dacă valoarea de reziduuri de pesticide este mai mare decât limita maximă admisă, atunci sunt aplicate prevederile legislației în vigoare.

Limitele admise de reziduuri de pesticide din și de pe legume și fructe sunt stabilite pentru fiecare substanță activă în parte, conform Regulamentului (CE) nr. 396/2005”, se mai arată în răspunsul primit de la Doina Băiculescu. Potrivit acesteia, producătorii de fructe și legume folosesc produsele de protecție a plantelor omologate conform Regulamentului (CE) nr.1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare.

EFSA atrage atenția asupra anumitor legume și fructe

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), prin raportul realizat pe anul 2015, avertizează asupra prezenței reziduurilor de pesticide în probele analizate, colectate în România, cele mai multe dintre acestea fiind chiar de la noi din ogradă.

Raportul EFSA prezintă însă o situație destul de roz. România se numără, evident, printre statele europene în care fructele, legumele și cerealele prezintă reziduuri de pesticide, chiar în număr considerabil mai mare decât ale celorlalte state membre UE, însă per total, în 97,2% din cele 84.341 de probe analizate în 2015 nu s-au regăsit reziduuri de pesticide peste limitele admise.

EFSA a găsit nereguli (substanțe chimice) la următoarele vegetale produse în România sau importate și consumate de români: vinete (Bitertanol), țelină (Bromopropylate), usturoi (Tiofanatmetil), lăptucă (Clorfenezină, Dimoxistrobin, Dimetoat, Clorotalonil, Triadimenol, Tiofanatmetil, Carbendazim, Epoxiconazole, Cipermetrină), spanac (Clorfenezină, Iprovalicarb, Tiofanatmetil, Carbendazim, Fenhexamid), struguri de masă (Carbendazim), roșii (din Albania/ Propargite), mere (Dimetoat, Carbendazim), pătrunjel (Clorotalonil, Tiofanatmetil, Iprodionă, Miclobutanil), ovăz (Imidacloprid), sfeclă (Clorfenezină), guava (din Egipt/ Cipermetrină), piersici (Carbendazim), porumb (Imidacloprid), pere (Carbendazim), roșii (Dimetoat), prune (Permethrină), căpșuni (Dimetoat, Carbendazim, Tebuconazole), coacăze (Benfuracarb), caise (Dimetoat, Clorpirifos), Broccoli (Clorpirifos, Carbendazim), cartofi (Carbendazim), ardei (Lambda-cihalotrin), castraveți (Clorpirifos), ceapă verde (Clorpirifos, Tebuconazole, Carbendazim, Cipermetrină, Fenamidon, Tiofanatmetil), cireșe (Clorpirifos, Tiacloprid), grâu (Imidacloprid, Clotianidin).

Pesticidele care ucid albinele

În 2013, Uniunea Europeană a interzis atât utilizarea imidaclopridului, cât și a altor neonicotinoide (tiametoxam și clotianidin), după ce a studiat efectul lor asupra albinelor și a altor polenizatori. Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară analizează oportunitatea modificării prevederilor legate de folosirea acestor substanțe.
Cu toate acestea, în 2014, autoritățile române au cerut o derogare pentru folosirea celor 3 neonicotinoide interzise, scrie green-report.ro. Astfel, România a devenit printre puținele țări din Uniunea Europeană care permite utilizarea lor.

În 2015, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, anunța că România ar putea primi în 2016 o derogare pe termen nedeterminat pentru utilizarea neonicotinoidelor. În februarie 2017, țara noastră a primit de la Comisia Europeană o autorizație temporară pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb și de floarea-soarelui.

La ce ne expunem

Asociația pentru Protecția Consumatorului avertiza nu demult că într-un fruct/ legumă cumpărat(ă) din hipermarket/ piață agroalimentară pot existea până la șapte tipuri de pesticide. Un raport al Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide arată că, din piersicile şi merele analizate în anul 2015, 70%, respectiv 63%, aveau urme de substanţe folosite pentru tratarea plantelor şi conservarea fructelor în depozite.

Potrivit statisticilor prezentate de presa centrală, la o treime din legumele, respectiv 46% din fructele autohtone, s-au descoperit urme de substanţe folosite de producători pentru a obţine recolte mai bogate sau pentru a-şi proteja culturile.

Citește și: Clasamentul fructelor și legumelor pline de pesticide. Căpșunile sunt în vârful listei

Caise și nectarine provenite din Turcia, doldora de pesticide peste limita admisă

Mărci importante de bere din Germania conțin erbicide cancerigene


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *