29.05.2017

PNL şi PMP s-au aliat împotriva UDMR. Ce le refuză maghiarilor

  •    
  • Pin It

O dorinţă mai veche a UDMR este aceea ca dreptul la folosirea limbii materne să fie garantat în toate localitățile din România unde maghiarii trăiesc într-un număr mai mare de 5.000. Recent, parlamentarii PNL şi PMP au depus o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la legea UDMR care instituie obligativitatea folosirii limbii materne şi în spitalele şi centrele de asistenţă socială din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%, dar include şi un nou prag alternativ, de cel puţin 5.000 de persoane. UDMR a reacţionat prompt, acuzând un comportament „ostil” al opoziţiei, în condiţiile în care PNL şi PMP au votat deja proiectul în Parlament.

Legea prevede că în unităţile administrativ-teritoriale unde populaţia minoritară este de cel puţin 20%, în spitale şi centrele de asistenţă socială vor fi asiguraţi cunoscători ai limbilor minorităţilor naţionale. În plus, este introdus şi un prag alternativ, de minimum 5.000 de cetăţeni ai minorităţilor pentru ca spitalele şi centrele de asistenţă să angajeze cunoscători ai limbii materne respective.

Motivele invocate de liberali

Discrimarea faţă de cetăţenii români de alte etnii, lipsa surselor de fiinanţare sunt doar două dintre motivele pe care liberalii le invocă împotriva acestui proiect de lege. În consecinţă, liberalii au sesizat CCR cu ajutorul semnăturilor venite şi de la PMP.

„Această reglementare depăşeşte cadrul asigurat minorităţilor naţionale şi este de natură a institui un criteriu discriminatoriu inclusiv faţă de cetăţenii români de alte etnii. În plus, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale, proiectul de lege nu prevede sursele de finanţare necesare punerii în aplicare a acestuia. Menţionăm cu acest prilej că actualul cadru legislativ în vigoare privitor la minorităţile naţionale asigură un grad de protecţie ridicat al acestora în raport cu exigenţele europene în materie, faţă de care PNL şi-a adus contribuţia de-a lungul timpului”, se arată într-un comunicat al PNL.

Replica UDMR nu s-a lăsat aşteptată,  acuzând PNL şi PMP că au o atitudine „ostilă” şi nu arată respectful cuvenit faţă de minorităţi.

„O astfel de atitudine demonstrează, din nefericire, că aceste partide nu dau dovadă de deschidere şi respect pentru minorităţile naţionale, deşi se folosesc adesea de aceşti termeni în retorica pe care o adoptă în apariţiile publice. (…) În documentul înaintat Curţii Constituţionale, semnat de 124 de deputaţi, aceştia afirmă că proiectul de lege iniţiat de UDMR nu asigură egalitatea tuturor membrilor societăţii în faţa legii. Obiecţiile constituţionale depuse de PNL, USR şi PMP sunt, în mod clar, anti-minoritare”, se arată în comunicatul UDMR, semnat de Kelemen Hunor.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în unanimitate, pe 11 aprilie. Inclusiv 52 de deputaţi PNL au votat proiectul, iar unul se afla în sală, dar nu şi-a exprimat nicio opţiune. Preşedintele PNL, Raluca Turcan, a votat şi ea proiectul. Din partea PMP, toţi cei 15 parlamentari prezenţi au votat „pentru”, informează News.ro.

Deputatul UDMR Csoma Botond declara în timpul campaniei electorale pentru parlamentare că drepturile lingvistice ale maghiarilor din Transilvania nu pot depinde de interpretarea legii şi propunerea câteva măsuri în acest sens.

„Trebuie să construim o comunitate, aici în Cluj-Napoca, unde multiculturalismul nu este doar un slogan lipsit de conținut. Aici trăiesc 50.000 de maghiari, a doua comunitate maghiară, ca mărime, din Transilvania. Drepturile lor lingvistice nu pot depinde de interpretarea legii, nu se pot sufoca în dispute juridice care durează ani în șir () Propunerea mea pentru pragul numeric a fost de 5.000. Adică dreptul la folosirea limbii materne să fie garantat în toate localitățile din România unde maghiarii trăiesc într-un număr mai mare de 5.000. Maghiarii din Cluj-Napoca ar fi primii vizați în această privință“, spunea Csoma Botond.

Introducerea pragului de 10% ar fi vizat în primul rând maghiarii din Cluj-Napoca, dar și pe cei din Oradea, din Sighetul Marmației, din Zalău, din Aiud, din Gherla, din Sighișoara, și din multe alte localități din Transilvania. Iar pragul alternativ numeric ar viza maghiarii din Timișoara, Arad și Brașov, unde procentul maghiarilor nu atinge zece la sută, însă numărul lor dintr-o singură localitate depășește cinci mii.

Citeşte şi:Olivia Steer face noi declaraţii aiuritoare despre epidemia de rujeolă. Ar fi implicaţi agenţi dubli din Ungaria?


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

Jurnalistii.ro


Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *