4 situri naturale din România nu respectă cerințele pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO

-


Dacă vă întrebați ce minuni are țara noastră de prezentat străinilor și dacă s-au mai adăugat și altele între timp, în vremuri în care turismul este piatră de căpătâi pentru multe economii ale lumii și în care majoritatea își promovează și susține prin finanțări uriașe identitatea națională, răspunsul UNESCO pentru Jurnalistii.ro vă poate oferi o idee.

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial 7 obiective, 6 culturale şi unul natural (Delta Dunării). Patru dintre siturile naturale de pe această listă nu respectă cerințele pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar pentru Groșii Țibleșului se caută administrator, cerință obligatorie pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Acestea sunt următoarele, respectând ordinea din lista obținută de la UNESCO și exceptând Lista tentativă a României care poate fi actualizată pe măsură ce vor exista noi propuneri:

  1. Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore
    2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor
    3. Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa
    4. Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi
    5. Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava
    6. Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ
    7. Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa
    8. Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota
  1. Situl rural Câlnic
    2. Situl rural Prejmer
    3. Situl rural Viscri
    4. Situl rural Dârjiu
    5. Situl rural Saschiz
    6. Situl rural Biertan
    7. Situl rural Valea Viilor
  1. Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte
    2. Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia
    3. Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru
    4. Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie
    5. Cetatea dacică de la Băniţa
    6. Cetatea dacică de la Căpâlna
  1. Biserica “Intrarea în Biserica Maicii Domnului” (Bârsana)
  2. Biserica “Sfântul Nicolae” (Budești)
  3. Biserica “Sfânta Paraschiva” (Desești)
  4. Biserica “Nașterea Maicii Domnului” (Ieud-Deal)
  5. Biserica “Sfântul Arhanghel” (Plopiș)
  6. Biserica “Sfânta Paraschiva” (Poienile Izei)
  7. Biserica “Sfântul Arhanghel” (Rogoz)
  8. Biserica “Sfântul Arhanghel” (Surdești)

Pe lângă aceste obiective, lista tentativă a României include alte 16, însă „nu este obligatoriu ca toate elementele din Lista Tentativă să fie propuse spre nominalizare la LPM (Lista Patrimoniului Mondial)”. „Din această listă se pot elimina obiective sau se pot adăuga altele. Mai degrabă, Lista Tentativă desemnează obiectivele care au potențial de a fi înscrise în LPM, decât obiectivele care vor fi și propuse concret spre nominalizare, adică li se va întocmi dosar de nominalizare”, a declarat pentru Jurnalistii.ro Iris Constantin, Expert în cadrul Romanian National Commission for UNESCO.

Procesul de nominalizare a unor noi propuneri pe lista provizorie a siturilor patrimoniului este unul continuu. Pentru a fi incluse în lista provizorie, orice nouă propunere trebuie să respecte criteriile de autenticitate și integritate, precum și celelalte cerințe prevăzute în Ghidul Operațional UNESCO.

Cele 16 obiective incluse în Lista Tentativă sunt:

  • Codrul Secular Slătioara, jud. Suceava, înscris în 1991
  • Bisericile bizantine şi post-bizantine din Curtea de Argeş, înscrise în 1991
  • Biserica “Sf. Nicolae” din Densuş, jud. Hunedoara, înscrisă în 1991
  • Biserica “Trei Ierarhi” din Iaşi, înscrisă în 1991
  • Ansamblul monumental “Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu, înscris în 1991
  • Ansamblul rupestru de la Basarabi, jud. Constanţa, înscris în 1991
  • Mănăstirea Neamţ, jud. Neamţ, înscrisă în 1991
  • Centrul istoric al oraşului Alba Iulia, înscris în 1991
  • Culele din Valahia Mică, înscrise în 1991
  • Masivul Retezat, jud. Hunedoara, înscris în 1991
  • Vârful Pietrosul Rodnei, jud. Maramureş, înscris în 1991
  • Situl paleontologic de la Sânpetru, jud. Hunedoara, înscris în 1991
  • Centrul istoric al oraşului Sibiu, înscris în 2004
  • Vechile sate Hollókő şi Rîmetea şi împrejurimile lor, Ungaria şi jud. Alba, înscrise în 2012, înscriere transnaţională
  • Extinderea proprietăţii transnaţionale din patrimoniul mondial « Pădurile primitive de fag din Carpaţi » (Republica Slovacă, Ucraina, Germania) cu 12 locaţii din România. Înscriere din 2015
  • Peisajul cultural minier Roşia Montană, înscriere din 2016

„Lista Tentativă e una singură, nu se face separat listă pentru  clădiri și listă pentru situri naturale. Varianta Listei Tentative care va fi anunțată în perioada următoare nu va suporta modificări prea curând, asta este și ideea revizuirii. În urma publicării Listei Tentative revizuite, se va constata câte obiective culturale și câte naturale cuprinde. Este obligatoriu ca fiecare sit UNESCO (cultural sau natural) să aibă un plan de management și un administrator”, a mai specificat expertul în cadrul Romanian National Commission for UNESCO.

România în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității

  1. Ritualul Căluşului – înscriere în 2008
  2. Doina – 2009
  3. Tehnici legate de ceramica tradiţională de Horezu – 2012
  4. Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova – 2013 (înscriere multinațională)
  5. Jocul fecioresc – 2015
  6. Tehnici tradiționale de realizare a scoarței, înscriere multinațională cu Republica Moldova, 1 decembrie 2016

Rezervaţii ale Biosferei în România (Programul MAB – Man and Biosphere al UNESCO)

  1. Delta Dunării (1998), rezervaţie transfrontalieră cu Ucraina
  2. Pietrosul Mare (1979)
  3.  Retezat (1979)

România în Reţeaua Geoparcurilor Globale UNESCO

  • Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului

„Lista Tentativă (sau Indicativă) a României, adică inventarul proprietăților situate pe teritoriul unui stat pe care acesta le consideră potrivite pentru nominalizare la  Lista Patrimoniului Mondial (LPM), a fost revizuită recent de către Institutul Naţional al Patrimoniului, iar în prezent este în atenţia Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Lista tentativă actualizată va fi anunţată public în urma aprobării de către Comisia Monumentelor Istorice”, a mai declarat Iris Constantin pentru Jurnalistii.ro.

Experta UNESCO a precizat, de asemenea, referitor la Convenţia pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Intangibil, că, în cadrul reuniunii Comitetului Convenţiei din acest an (noiembrie/ decembrie), se va analiza şi lua o decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 martie”, nominalizare multinaţională a României alături de Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova.

Lista tentativă a siturilor patrimoniului mondial UNESCO aferentă României, pe partea de situri naturale, a fost confirmată de reprezentanții Ministerului Mediului care au menționat faptul că 4 situri naturale de pe această listă (Codrul secular Slătioara, Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei și Situl paleontologic Sînpetru), incluse în anul 1991, nu respectă cerințele actuale din Ghidul Operațional UNESCO, „prin urmare reconfirmarea și/ sau nominalizarea lor trebuie să se facă numai cu respectarea acestor condiții”.

„Referitor la obligația ca siturile UNESCO să aibă plan de management, vă informăm că obligația ce decurge din desemnarea zonelor ca sit al patrimoniului mondial implică și angajamente (inclusiv în ceea ce privește managementul) privind asigurarea integrității acestora. În acest sens, precizăm că toate zonele propuse de România au amenajamente silvice adoptate prin care se asigură integritatea siturilor respective, în concordanță cu cerințele UNESCO. Mai mult, majoritatea siturilor beneficiază deja și de planuri de management aprobate conform legislației în vigoare, care urmăresc, de asemenea, asigurarea integrității siturilor. În același timp, precizăm faptul că UNESCO recomandă instituirea unor sisteme integrate de management pentru proprietățile seriale (cum este cazul propunerii de extindere a sitului „Păduri virgine de fag din Carpați (Slovacia și Ucraina) și păduri seculare de fag din Germania”), care să fie agreate de către toate Statele Parte, și care să constituie baza legală pentru managementul unitar al proprietății UNESCO”, se arată în răspunsul Ministerului Mediului la solicitarea înaintată de Jurnalistii.ro.

Potrivit insituției, singurul sit fără management este cel din Groșii Țibleșului, sit desemnat la nivel național în 2016. „În ceea ce privește managementul siturilor care fac obiectul propunerii de extindere a sitului „Păduri virgine de fag din Carpați (Slovacia și Ucraina) și păduri seculare de fag din Germania”, vă informăm că toate siturile au administrator/ custode, cu excepția propunerilor din Groșii Țibleșului, sit desemnat la nivel național în 2016”, se arată în răspunsul venit de la Ministerul Mediului.

Patrimoniul este atât un drept, cât și o datorie a statului român. Patrimoniul cultural și natural reprezintă o miză cât se poate de actuală și înseamnă o moștenire lăsată de generațiile care ne-au precedat și pe care avem datoria de a-l transmite intact generațiilor viitoare.
UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) s-a constituit în 1945, la data de 16 noiembrie, când reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO, document ce a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946.
În ziua de 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, dată instituită printr-o lege inițiată de Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. România este membră UNESCO din anul 1956.

Citește și: Dosarul Roșia Montană, depus la UNESCO în ultima zi a Guvernului Cioloș

Grindeanu, despre schimbarea lui Constantin de la ministerul Mediului

Turismul, în creștere de 11,5% în aprilie


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *