77 de ani de la declanșarea Războiului pentru Reîntregirea României. ”Ostași, vă ordon: Treceți Prutul! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștrii cotropiți”

-


Pe 22 iunie 1941, Armata română trecea Prutul alături de forțele celui de al Treilea Reich în războiul împotriva URSS, pentru eliberarea Basarabiei, Nordului Bucovinei și a Ținutului Herța, ocupate abuziv în vara anului 1940 de bolșevici ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, încheiat la 23 august 1939, între Hitler şi Stalin, şi delimita sferele de influenţă de la Marea Baltică la Marea Neagră între Germania Nazistă şi URSS.  Generalul Ion Antonescu a luat singur decizia de a participa, alături de Germania Nazistă, în campania din EST, întrucât era legal învestit cu puteri depline în politica externă a statului şi dorea să şteargă umilinţa la care fusese supus poporul român în vara anului 1940, graţie incompetenţei lui Carol al II-lea şi corupţiei clasei politice, când s-au cedat teritorii fără a se trage măcar un glonţ.

sursa foto: wikipedia

Opinia publică era de partea Generalului căci drama  anului 1940 nu fusese uitată ușor. Agresiunea sovietică din iunie 1940 a împiedicat apărarea frontierei de vest în august 1940 de revendicările Ungariei Horthiste, iar presiunile Berlinului au determinat pe Regele Carol al II-lea și pe politicienii de la București să accepte fără ripostă,Dictatul de la Viena, de la 30 august 1940.

 

Generalul Ion Antonescu fusese anunțat de Fuhrer încă din 12 iunie 1941 de iminența atacului împotriva URSS, iar acesta i-a răspuns că dorește să lupte din prima zi alături de germani ,întrucât țara nu l-ar ierta niciodată dacă armata română ar sta cu arma la picior, în timp ce trupele germane ar mărșălui prin România ca să lupte împotriva bolșevicilor.

În acest context, proclamația rostită la radio de către Conducătorul Statului Generalul Ion Antonescu în dimineața zilei de 22 iunie 1941 a dat speranțe opiniei publice că se vor șterge umilințele din vara anului 1940, iar teritoriile răpite de URSS  vor eliberate și alipite din nou la trupul sfânt al țării.

sursa foto: Universul din 23 iunie 1941

”ROMÂNI,

În faţa Dumnezeului strămoşilor noştri, în faţa istoriei şi a veşniciei româneşti, mi-am luat azi răspunderea de a smulge prin onoare dreaptă ceiace ne-a fost cotropit prin silnică umilire şi trădare, hotărând să pornesc lupta sfânta de redobândire a drepturilor Neamului. În ceasul când popoarele îşi torc istoria pe câmpuri de bătae, când drepturile se cuceresc în flacăra jertfei, iar civilizaţia se plămădeşte din sângele veacurilor, Poporul Românesc nu poate privi cu braţe nevolnice şi suflet golit măreţul vârtej al onoarei Nemurilor.

În numele credinţei creştine, al drepturilor româneşti pentru viitorul nostru neînfricat,

Români,

Vă chem la luptă,

La lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizaţiei şi bisericii, ai dreptăţii şi propriilor nostre drepturi,

La luptă sfântă pentru NEAM şi pentru REGE. La luptă mare şi dreapta alături de marea naţiune Germană, pentru dreptatea viitorului omenesc

Ordinul de zi:

Ostaşi,

Vă ordon:

Treceţi Prutul. Sdrobiţi vrăjmaşul din răsărit şi a miazănoapte,

Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştrii cotropiţi,

Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile noastre,

OSTAŞI,

Plecaţi azi pe drumul biruinţelor lui Ştefan cel Mare ca să cuprindeţi cu jertfa voastră ceea ce au spus strămoşii noştri cu lupta lor,

Înainte.”

Auzind la radio discursul Generalului Antonescu, Regele Mihai i-a trimis o telegramă de felicitare, prin intermediul căreia își exprima prețuirea pentru acesta și ostașii săi, angrenaţi în bătălia pentru eliberarea teritoriilor răpite abuziv de bolșevici.

”Domnului General ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI

În clipa când trupele noastre trec Prutul şi codrii Bucovinei pentru a reîntregi sfânta ţară a Moldovei lui Ştefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către Domnia Voastră, Domnule General, şi către OSTAŞII ŢĂRII.

Vă sunt recunoscător, Domnule General, pentru că numai  prin munca, tăria şi străduinţa Domniei Voastre, neamul întreg şi cu Mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostaşilor noştri bravi le urez sănătate şi putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granite ale Neamului.

Trăiască în veci România!!

Trăiască viteaza noastră armată!

MIHAI”

sursa foto: historia.ro

Eliberarea Basarabiei era dorită de majoritatea poporului român întrucât obiectivul campaniei din Est era refacerea graniței de răsărit pe Nistru. În acest sens, stă mărturie un reportaj publicat în cotidianul Universul din 23 iunie 1941, care a surprins emoția populației Capitalei, în momentul când Generalul transmitea radiofonic în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941 ordinul : ”Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul!” circulația tramvaielor se oprise, clopotele bisericilor băteau, iar oamenii se rugau în genunchi pe străzi, pentru biruința ostașilor noștri.

”Imnul clopotelor se înalţă biruitor spre ceruri. Soarele stăpâneşte firea. Norii ce ne-au apăsat zile dearândul sufletele, de atâta amar de vreme strivite de obidă, s-au risipit cari încotro. Seninul se întinde acum ocrotitor peste ţara toată şi peste destinele naţiei descătuşate din griji şi pornită spre binecuvântare de Dumnezeu. În sfinte lăcaşuri, preoţii şi drept credincioşii se închină pentru odihna sufletelor eroilor trecutului aurit şi pentru izbânda oastei eroice a ţării. Porunca minutului de reculegere ţâşneşte parcă din conştiinţa maselor. Nimeni nu a rostit-o”.

”S-au oprit tramvaiele, s-a oprit circulaţia, s-a orpt ritmul vieţii-totul. Cât vezi cu ochiul, de-a lungul uliţelor şi bulevardelor, în grădini şi în curţi, pretutindeni este o imensă închinare mută, profundă, emoţionantă şi clocotitoare. Biruinţă Regelui Nostru în război, asupra celor protivnici dăruieşte şi cu crucea ta, păzeşte, doamne, pe poporul tău”, publica Universul pe prima pagină, în ediția specială din 23 iunie 1941.

La rândul său, jurnalistul Pamfil Șeicaru sublinia în editorialul ”Războiul Nostru” că războiul pe care Generalul Antonescu l-a declarat împotriva URSS  ”definea țelurile sacre ale luptei noastre împotriva bolșevismului” și apăra ”patrimoniul umanității împotriva distrugătorilor civilizației universale și a bisericii”. De asemenea, Conducătorul Statului era prezentat drept unica soluție ”pentru plămădirea unui nou destin al României”.

sursa foto: historice.ro

”Pentru împlinirea tuturor acestor idealuri, generalul Antonescu în aceste din urmă zece luni nu a fost zădarnic. Pentru împlinirea tuturor acestor idealuri, generalul Antonescu înfruntă cu propria sa viaţă, primejdia războiului, stând astăzi în mijlocul trupelor sale şi al celor germane. Comandantul Suprem se află la postul de veghe între ostaşii care trebuie să plămădească un nou destin României şi să asigure viitorul lumii noi, astăzi în plămădire. Alături de neînvinsul soldat german, ostaşul –ţăran al României porneşte la luptă pentru eliberarea fraţilor lui, la lupta de restituire a marilor adevăruri etice unui popor ţinut până astăzi sub teroarea cnutului şi lipsit de stăpânirea pământului”, scria Pamfil Șeicaru.

Campania pentru eliberarea Basarabiei,  Nordului Bucovinei și a Ținutului Herța a durat 35 de zile și a reprezentat o probă de maturitate și de profesionalism pentru armata română. În intervalul 22 iunie -26 iulie 1941, ostașii români au luptat sub comandament propriu în coordonare cu Înaltul Comandament al Werhmachtului, până la atingerea Nistrului. De asemenea, pentru această primă etapă a campaniei din EST, în bătăliile pentru eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei au participat armatele a-3-a și a-4-a române alături de armata a 11 a germană, care au alcătuit: GRUPUL DE ARMATE ”GENERAL ION ANTONESCU”.

Efortul militar al țării noastre a fost considerabil: 20 de divizii, 3 brigăzi de munte, 4 brigăzi de cavalerie, 2 de fortificații, 550 de avioane, 22 de nave de luptă maritime și 17 pe Dunăre. Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, pierderile de vieți omenești în rândurile armatei noastre în această primă etapă a bătăliei pentru eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei s-au înregistrat 5011 morți, iar 14 898 de soldaţi au fost răniți și bolnavi.

sursa foto: timpul.md

Din textul Comunicatului nr.2 din 25 iunie 1941 al Cartierului General al Comandamentului frontului germano-român aflăm că ofensiva s-a desfășurat în parametrii planului inițial, deși aviația sovietică bombardase intens oraşele: Constanța, Sulina, Galați, Tulcea, Brăila și Iași.

”Operaţiunile terestre din primele trei zile s-au desfăşurat potrivit planului stabilit. Câteva încercări de reacţiuni ale inamicului au fost respinse. Aviaţia inamică a bombardat mai puternic Constanţa, Sulina şi Galaţi şi a aruncat câteva bombe la Tulcea, Brăila şi Iaşi cu efecte neînsemnate. Aviaţia noastră a bombardat obiective militare importante obţinând peste tot rezultate apreciabile. În activitatea aeriană din acest zile, aviaţia germană şi română a obţinut superioriatea, distrugând în total 400 avioane inamice”, se arată în comunicatul de presă remis cotidianului Universul, din 27 iunie 1941.

Conducătorul Statului a participat în războiul din EST fără să semneze vreo înțelegere cu Adolf Hitler, fapt care ulterior a angajat armata română dincolo de Nistru. Pe 26 iulie 1941, Cartierul General al Comandamentului al sectorului român anunța încheierea bătăliei pentru Basarabia și Nordul Bucovinei, în contextul în care ofensiva româno-germană atinsese Nistrul şi zdrobise rezistenţa bolşevicilor.

”Lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la Răsărit s-a încheiat. Din Carpați și până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”, se arată în textul comunicatului de presă al Cartierului General.

sursa foto: Curentul din 24 iunie 1941

În acest context, președinta Asociației Femeilor din România, Alexandrina Gr. Cantacuzino lăuda izbânda ostașilor noștri într-un editorial publicat în Universul pe 27 iulie, sub deviza: ”Înainte băieți, Dumnezeu este cu noi!”.

”Astăzi, ceasul prea măririi României a sunat, astăzi ne cheamă cei din morminte, astăzi veacurile încărcate de istoria glorioasă ne întâmpină. Astăzi, alături de Regele iubit şi de Conducător, stau Voievozii,Pârcălabii, toţi ca odinioară cu Ştefan, cu Mihai, cu Şerban Voievod, cu Matei Basarab, cu Regele Întemeietor al Dinastiei, cu Ferdinand, Regele Tuturor Românilor, cu Regina Maria, cu Averescu, Eremia Grigorescu, Cristescu, toţi ne cheamă la datorie, iar Mareşalul Prezan stă printre fiii noştri ca o luminoasă pagină de binecuvântată izbândă”, sublinia Alexandrina Gr.Cantacuzino.

sursa foto: europolitics

Citește și:

Cât de departe suntem de Japonia și Senegal? 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.