UPDATE. Alegeri anticipate în Ucraina. Partidul lui Zelenski a câștigat scrutinul

-


UPDATE 22.08: Partidul Slujitorul Poporului, al preşedintelui Volodimir Zelenski, a câştigat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică în Ucraina, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, scrie Reuters.

 

Alegerile anticipate legislative care se desfăşoară astăzi în Ucraina sunt decisive pentru preşedintele Volodimir Zelenski şi implicit pentru formaţiunea sa recent creată,”Slujitorul Poporului”, în încercarea acestuia de a-şi coagula o majoritate în Rada Supremă, pentru a începe vastul său program de reformare al statului ucrainean. Dincolo de acest incovenient, Zelenski se confruntă cu problema „războiului hibrid din Donbass”, şi cu presiunile exercitate de Rusia, gradual, după anexarea ilegală în 2014 a Peninsulei Crimeea.

 

Consultanţii echipei preşedintelui ucrainean au denumit noua formaţiune apropiată de preşedinte strategic, după numele unui serial tv unde Zelenski interpreta rolul unui profesor de istorie devenit pe neaşteptate şef al statului, este creditată cu  42% şi 52% din intenţiile de vot, cu mult înaintea rivalilor săi.

”Slujitorul poporului” notează pe site-ul său că ‘lansează o provocare sistemului’ şi promite să aducă noi oameni pregătiţi ”să facă schimbări pentru a curăţa ţara de corupţia” omniprezentă, scrie Agerpres.

În absenţa unui plan de acţiune detaliat, aceste promisiuni seduc electoratul Ucrainei, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, care se confruntă cu un război împotriva separatiştilor proruşi, conflict soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani.

De asemenea, Partidul prooccidental Golos (Vocea), fondat în luna mai de către superstarul rock ucrainean Sviatoslav Vakartciuk şi care pledează de asemenea pentru o reînnoire politică, este creditat cu între 4% şi 9% din intenţiile de vot şi ar putea, potrivit unor sondaje, să ajungă pe locul al treilea. Această aglomeraţie de chipuri noi promite o reînnoire fără precedent a elitelor în Ucraina, unde scena politică este dominată până în prezent de politicieni formaţi încă pe timpurile URSS.

Astfel, din cele 20 de partide înscrise în cursă, multe altele au şanse să treacă pragul electoral de 5%, între care formaţiunea pro-rusă Platforma de opoziţie (locul 2, cu 12-14%, potrivit sondajelor), urmată de mişcările pro-occidentale Solidaritatea europeană a fostului preşedinte Petro Poroşenko (7-9%) şi Batkivşcina (Patria) a fostului premier Iulia Timoşenko (6-7%).

Aceste previziuni acoperă doar 225 de locuri în Rada Supremă (parlamentul unicameral), restul de 199 deputaţi fiind aleşi prin vot majoritar într-un singur tur.

În această configuraţie, una din mizele-cheie este dacă partidul lui Zelenski va obţine singur majoritatea sau dacă va trebui să formeze o coaliţie pentru a valida apoi numirea unui prim-ministru şi guvernul său. Pentru planurile lui Zelenski este important să obţină o majoritate confortabilă în Rada Supremă, pentru reforma statului şi implicit pentru continuarea războiului cu forţele pro-ruse din Donbass, în contextul în care Kremlinul doreşte să impună o federalizare „mascată” a Ucrainei.

Putin ar vrea o restabilire totală a relaţiilor cu Kievul

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat pregătit, joi, în vederea unei ”restabiliri totale” a relaţiilor cu Kievul şi implicit al unei ”cooperări cu orice forţă politică” favorabilă, în contextul în care a acordat paşapoarte şi cetăţenii la grămadă locuitorilor Republicilor Separatiste Donbass şi Lugansk.

De asemenea, şeful statului rus a îndemnat din nou autorităţile de la Kiev să poate negocieri directe cu reprezentanţi ai separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, în vederea opririi războiului soldat cu peste 13.000 de morţi în cinci ani.

”Niciun conflict din lume, în decursul istoriei, nu s-a soluţionat fără negocieri directe între părţi”, a subliniat Vladimir Putin.

În schimb, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus,vineri, Kremlinului, înaintea alegerilor legislative anticipate de astăzi, un schimb între cineastul ucrainean Oleg Senţov, încarcerat de Moscova, şi jurnalistul ucraineano-rus Kirilo Vîşinski, judecat de ”înaltă trădare” la Kiev, potrivit AFP.

”Suntem pregătiţi să-l dăm pe Vîşinski în schimbul” lui ”Senţov, de exemplu”, a declarat şeful statului ucrainean, citat de preşedinţie într-un comunicat. În cazul unui acord în acest sens, eliberarea lor este necesar să fie ”simultană”, subliniază preşedinţia ucraineană în comunicat.

Moscova nu a reacţionat faţă de propunerea lui Zelenski. Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea, după ce a participat la manifestaţii de protest faţă de anexarea acestei peninsule din sudul Ucrainei.

Cazul său este cel mai cunoscut între alte zeci de cazuri ale unor ucraineni deţinuţi în Rusia şi consideraţi drept ”deţinuţi politici” de către Kiev. Condamnat la 20 de ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de ”terorism” şi ”trafic de armament” în Rusia, în urma unui proces catalogat drept ”stalinist” de către ONG-ul Amnesty International (AI), acest regizor în vârstă de 43 de ani este încarcerat într-o închisoare în Marele Nord rus.

Ucraina, Occidentul şi numeroase celebrităţii internaţionale au îndemnat în numeroase rânduri la eliberarea sa.

Kirilo Vîşinski, în vârstă de 52 de ani, un fost conducător în Ucraina al agenţiei ruse publice de presă RIA Novosti, a fost arestat în mai 2018, la Kiev, şi inculpat de ”înaltă trădare”, o infracţiune pasibilă de 15 ani de închisoare. Arestarea acestuia a fost criticată dur de către Moscova. În schimb, Dmitri Peskov a apreciat, joi, că ”întoarcerea” lui Kirilor Vîşinski în Rusia ar fi ”un excelent prim pas” către o restabilire a relaţiilor între aceste două foste republici sovietice vecine, aflate ”la cuţite” de cinci ani.

Relaţiile între Ucraina şi Rusia sunt extrem de tensionate de la revolta proeuropeană în Piaţa Maidan, în 2014, la Kiev, care a antrenat fuga în Rusia şi destituirea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor ianukovici. Instalarea la putere a prooccidentalilor a fost urmată de anexarea Crimeei şi izbucnirea unui război cu separatişti proruşi în estul Ucrainei, un conflict soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani.

Citeşte şi:

Între primărie şi prezidenţiale, Firea spune de ce a pierdut PSD-ul alegerile

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.