Anul 2019, între globalism și naționalism

-


Și în anul 2019 există posibilitatea apariției de noi focare de conflict, așa cum s-a întâmplat în 2018. Anul acesta au fost deschise, la nivel global, numeroase noi focare de conflict şi nu a fost eliminat niciunul dintre cele existente. Putem spune, deci, că anul viitor ne va aștepta o perioadă deosebit de dificilă din punct de vedere al politicii internaționale.

Anul care vine va trebui să găsească posibilități de soluționare a crizelor pentru o mulțime de probleme existente, dar și pentru altele noi. Acest fapt va fi aproape imposibil de realizat, având în vedere condițiile de acum de la nivel general, condiții datorate unor schimbări bruște de ordin politic (iliberalismul), economic (Brexit, stoparea creșterii economiei Chinei) și mai ales tehnologic.

Din acest ultim punct de vedere, numai banala știre de ieri privind realizarea în Israel a primei bucăți de carne artificială de vită din lume este concludentă pentru provocările ce ne aștepată în viitor. Felicitări Israelului pentru că a pus mâna pe una dintre tehnologiile viitorului ce vor face popoarele ce le dețin incredibil de bogate. Cu toate acestea, nu putem să nu ne întrebăm: ce se va întâmpla cu zecile de milioane de zootehnisti și cu fermele lor de animale peste o jumate de secol? Din ce vor trăi? Iată numai un singur exemplu despre impactul pe care tehnologia o va avea în viitor asupra societății, forței de muncă și implicit a politicului.

Revenind oarecum la afacerile noastre, trebuie să ne dăm seama că problemele actuale ale umanității sunt generate în principal de o inerție față de adaptarea la cea de-a patra revoluție industrială, cu atât mai mult cu cât „problemele” de adaptare au fost inerente și în cazul celorlalte revoluții industriale.

Astfel, în cadrul primei revoluții industriale a lumii (secolele 18-19), când societatea umană a trecut de la o formă de organizare agrară la cea industrială, generată de apariția inovațiilor în domeniul producției de textile și a transportului (motorul cu aburi), au existat numeroase revolte în care pur și simplu s-au distrus mașinile moderne de țesut și locomotivele, văzute drept simboluri ale răului absolut.

Cea de-a doua revoluție industrială, ce a avut loc între anii 1870-1914, revoluție generată de dezvoltarea industriei oţelului, a utilizării petrolului, a energiei electrice și a mașinilor cu combustie internă, a avut punct terminus în Primul Război Mondial și în „anexa” acestuia de peste două decenii, „celălalt” război mondial.

Cea de-a treia revoluţie industrială care mai este numită și cea digitală, a început de jure în timpul celui de-al doilea război mondial, când a intrat în funcțiune primul calculator, și de facto în anii ’80 ai secolului trecut, când calculatoarele și internetul au pătruns în viața fiecărui om. Efectul principal al acestei revoluții este globalizarea, cu tot ceea ce presupune ea.

A patra revoluție industrială, începută în ultimii ani, este generată de noile tehnologii ale viitorului care prind viață chiar acum: inteligența artificială, biotehnologia, imprimantele 3d, nanotehnologia, șamd. Efectele acestei ultime revoluții sunt pe cât de tulburătoare, pe atât de greu de prognozat: tehnica evoluează atât de rapid și are efecte atât de puternice asupra dezvoltării umane, încât este practic imposibil ca un singur om să acopere toate implicațiile posibile. Un exemplu simplu și de negândit a fost reprezentat de imaginea unui taliban inclinandu-și cu precizie țeava aruncătorului de grenade cu ajutorul senzorului de pe un Iphone.

Vom asista, deci, în anul 2019 la continuarea celei de-a patra revoluții industriale cu toate efectele sale benefice sau distructive. Și desigur că această revoluție are (ca și celelalte) efecte în domeniul războiului, marcând schimbări în tactica și strategia militară. Așa zisul război hibrid este de altfel o creație a acestei revoluții, „împrietenirea” acestui tip de conflict cu terorismul și crima organizată nefiind altceva decât reprezentări în plan fizic ale haosului generat de „tranziția” lumii la un alt nivel de dezvoltare.

În altă ordine de idei, decretul de ieri, 18 decembrie 2018, al președintelui SUA Donald Trump, pentru înființarea forțelor spațiale ale SUA, reprezintă un punct culminant al celei de-a patra revoluții industriale în domeniul militar și fără îndoială că trăim momente istorice. Această parte din textul decretului  – „În conformitate cu dreptul meu de comandant suprem și în coordonare cu ministrul Apărării și șeful comitetului unit al șefilor statelor majore, ordon înființarea comandamentului forțelor spațiale ale Statelor Unite în calitate de comandament unificat militar activ” –  va fi probabil scrisă peste o sută de ani în biroul oricărui comandat al unei nave aparținând de ceea ce noi azi numim Starfleet, în serialul de ficțiune Star Trek.

Până atunci, însă, avem de așteptat o perioadă de schimbări neașteptate, pe care le vom întâlni din plin și în anul ce vine. Globalismul începe să fie privit ca un balast de care tot mai multe state ale lumii, în frunte cu SUA, vor să scape. Pare a nu mai interesa pe nimeni interesul colectiv, iar acest lucru este și va fi și mai înspăimântător pentru cei care și-au pus speranțele în Uniunea Europeană.

De altfel, este ușor de observat că toate confruntările actuale, începând de la cele diplomatice până la cele militare, sunt pentru sprijinirea unor interese naționale și nicidecum pentru cele colective. Această stare se fapt se va menține și în 2019.

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.