Ar trebui să aibă clemenţă Justiţia faţă de torţionarul Alexandru Vişinescu?

-


La 27 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, România nu s-a împăcat încă cu trecutul său comunist. Torţionarii fostului regim totalitar au murit liniştiţi şi nepedepsiţi, iar victimele acestora au rămas cu povara suferinţei şi cu sufletele amputate de ororile trăite în puşcăriile şi coloniile de muncă forţată. Pe 10 februarie 2016, procurorii Instanţei Supreme l-au condamnat pe fostul şef al Penitenciarului Râmnicu-Sărat din perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, la o pedeapsă privativă de libertate de 20 de ani, pentru regimul de exterminare impus de acesta deţinuţilor politici. Contactat de Jurnalistii.ro, istoricul Dumitru Lăcătuşu de la Centrul de Consultanţă Istorică ne-a precizat, vineri, că torţionarul Alexandru Vişinescu nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea pentru faptele sale şi nici nu a arătat vreo mustrare pentru crimele pe care le-a comis în perioada când a condus Penitenciarul Râmnicu-Sărat.

Pe 9 noiembrie, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti trebuie să dea un verdict cererii depuse de torţionarul Alexandru Vişinescu pentru  întreruperea pedepsei  din motive medicale. Dumitru Lăcătuşu a subliniat faptul că o posibilă decizie de eliberare a torţionarului Alexandru Vişinescu o va lua Curtea de Apel, în baza unei expertize a Institutului de Medicină Legală, dacă se va constata că  nu poate fi tratat în cadrul ANP ( n.r. Administraţia Naţională a Penitenciarelor).

Your Quote Here„O astfel de decizie poate fi luată numai de către Curtea de Apel și numai dacă sunt respectate prevederile legale, adică în urma unui raport de expertiză al Institutului de Medicină Legală și dacă se constată că unitățile spitalicești din sistemul penitenciar nu pot oferi îngrijirea medicală de care ar avea nevoie o persoană aflată în situația sa și în funcție de comportamentul său din detenție. Instanța ar trebui să ia în considerare și dorința de reabilitare a lui Vișinescu, ceea ce ar însemna căința lui pentru faptele sale și recunoașterea răului înfăptuit. De altfel, în timpul procesului, Vișinescu nu și-a admis niciodată responsabilitatea pentru faptele sale. Nu a arătat nici o mustrare sau căință pentru suferințele celor care au fost închiși la penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care a condus acest loc de detenție. Poate prin acest act de clemență, Vișinescu va începe să se căiască pentru faptele sale”,

Potrivit acestuia, torţionarul Alexandru Vişinescu şi-a început cariera în  Securitate, în perioada stagiului militar pe care l-a efectuat în cadrul Batalionului de Securitate 7 Floreşti din Cluj, unde a participat la misiuni împotriva luptătorilor anti-comunişti din munţi.

„Încă din perioada stagiului militar la Batalionul de Securitate 7 Florești din Cluj, Alexandru Vișinescu a participat la misiuni împotriva luptătorilor anticomuniști din munți, fiind implicat probabil în capturarea sau chiar asasinarea acestora. Despre acest episod, cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor spunea: <<batalionul a participat intens la luptele cu partizanii din munţi>>. Remarcat probabil de către superiorii săi, a fost propus pentru încadrarea în Securitate și trimis la Școala lui Tudor Sepeanu, unul dintre principalii organizatori ai Experimentului Pitești și primul șef al Securității București. Aici, recruții au fost antrenați pentru a deveni ofițeri de Securitate care, după absolvirea școlii, au fost trimiși să lucreze în Birourile inspecții din penitenciare. Aici, au fost implicați în reeducarea de tip Pitești. Vișinescu a fost numit șef al Biroului inspecții de la Penitenciarul Jilava. Împreună cu un alt torționar al perioadei comuniste, Nicolae Maromet, a participat la bătaia deținuților politici. Mircea Stănescu spune despre reeducarea de la Jilava că <<maltratările au fost similare celor de la Pitești, ele desfăşurându-se concomitent>>”, a adăugat Dumitru Lăcătuşu.

El a mai spus că torţionarul Vişinescu a fost promovat pe 30 iunie 1956 în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu-Sărat, unde a instituit un regim de teroare caracterizat prin înfometare, izolare permanentă şi bătaie.

Your Quote Here„Inițial, a deținut funcția de șef al problemei „D” (noiembrie 1954), locțiitor al comandantului (aprilie 1956), iar din 30 iunie 1956 a fost promovat în postul de comandant al penitenciarului. În acea perioadă, Râmnicu Sărat era o închisoare destinată supraviețuitorilor de la Sighet, „vârfurilor contrarevoluționare”, miniștrilor antonescieni. Tot aici erau închiși și foștii miniștri comuniști, precum Vasile Luca, căzuți în luptele pentru putere din interiorul Partidului Comunist. Cu autorizarea superiorilor săi din Ministerul Afacerilor Interne și din Securitate, Vișinescu a întreținut un regim de teroare ale cărui principale caracteristici au fost: înfometarea, izolarea permanentă a deținuților, frigul din celule și bătăile celor închiși aici”,

La rândul său, fostul lider al PNŢCD, Corneliu Coposu, declara într-un interviu de la începutul anilor 90, că în anul 1954 a fost transferat la Penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a fost supus unui regim sever de izolare de către torţionarul Alexandru Vişinescu.

“Am întâlnit pe un torţionar, cu un grad mare, colonel de securitate care, personal, cu mâna lui, m-a chinuit cu bătăi, cu saci de nisip, cearceafuri ude în baie care, nici măcar în procesul meu, încercând să mă transforme într-un martor mincinos împotriva lui Pătrăşcanu. Lucru pe care l-am refuzat cu îndârjire, cu toate chinurile prin care am trecut. Omul ăsta, după Revoluţie, l-am întâlnit, trăieşte foarte bine, are o pensie mare. Fiind o figură uşor de reţinut, când m-a văzut a încercat să treacă pe trotuarul celălalt şi l-am oprit. I-am spus: dacă cumva, cândva, ţi se va face un proces pentru crimele pe care le-ai făcut personal, te rog să mă chemi martor. Pentru că eu voi depune mărturie că nu eşti apt de închisoare. Pentru că un subom care s-a putut preta la ceea ce ai făcut dumneata înseamnă că nu are răspundere psihică şi ca urmare eşti de internat în casa de nebuni, nu de băgat în puşcărie”, povestea Corneliu Coposu, potrivit Aktual24.ro.

Alexandru Vişinescu, unul dintre cei mai cunoscuţi ofiţeri de Securitate şi de Penitenciare din perioada comunistă, s-a născut la 27 septembrie 1925 în familia numeroasă a unor ţărani din comuna Aldeni, judeţul Buzău. În perioada interbelică, a lucrat ca „servitor” și zilier pe la diferiți oameni înstăriți din comuna natală, săpător de drumuri și muncitor la pădure. Vișinescu avea doar șase clase primare înainte de a deveni ofițer. În timpul regimului comunist, a terminat liceul la seral. Astfel, copilăria şi adolescenţa lui Alexandru Vișinescu au fost marcate de moartea tatălui în acelaşi an în care a venit pe lume şi de „condițiile grele de viață” (E. Staub). Toate aceste dificultăți au născut în el o frustrare și o dorință de răzbunare care au fost manipulate de comuniști și folosite în lupta regimului împotriva „claselor exploatatoare” și dușmanilor interni ai Partidului Comunist. Conform literaturii memorialistice, una dintre victimele preferate ale lui Vișinescu a fost Ion Mihalache, fost ministru interbelic și lider al Partidului Național Țărănesc. Pentru că a solicitat audiență, Mihalache a „fost bătut atât de tare de un plutonier ţigan, cu un ciocan de lemn cu care obişnuiau să verifice seara grilajul, încât a căzut la pat”. La bătăi, participa inclusiv Vișinescu, care, potrivit mărturiilor memorialistice, obișnuia să-i lovească cu biciul pe deținuți. În 1963, după moartea lui Ion Mihalache, Râmnicu Sărat a fost dezafectat, iar Alexandru Vișinescu a fost mutat în alte unități concentraționare. A fost locțiitor al comandantului de la penitenciarul Ploiești, Gheorghe Drăghici, fratele lui Alexandru Drăghici, profesor la Școala de gardieni de la Jilava, ofițeri de Miliție. Între decembrie 1977 – aprilie 1978, a fost șef al Miliției Giurgiu, funcție din care a fost și trecut în rezervă.  ( Dumitru Lăcătuşu, Alexandru Vişinescu, O biografie)

Material realizat cu sprijinul Centrului de Consultanţă Istorică

Mai puteţi citi şi: Băsescu versus jurnaliștii ruși din R.Moldova. „Unii sunt cu tancuri, alții cu bani

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.