Capacitatea militară a Iranului

-


Având în vedere tensiunile în creștere dintre SUA și Iran, consider că sunt în interesul publicului câteva cunoștințe despre forțele armate ale Iranului, forțe considerate acum câțiva ani de către generalul american John Abizaid, șeful United States Central Command (structura ce are în responsabilitate inclusiv zonele Orientului Mijlociu și a Asiei Centrale), drept cele mai puternice din regiune, după cele ale Israelului.

Până a intra însă în structura organizatorică a acestor forțe, este necesar să lămurim câteva aspecte.

Un război cu Iranul a împărțit cercul apropiaților președintelui Donald Trump în două. O parte, în frunte cu șeful Pentagonului, Jim Mattis, sunt împotrivă. Probabil pe principiul că ,,militarii iubesc pacea pentru că ei știu cel mai bine ce înseamnă războiul’’. Or, un război cu Iranul nu va semăna deloc cu cel pe care SUA l-a avut cu Irakul.

Chiar și numai pentru faptul că, spre diferența de deșerticul Irak, Iranul are un teren puternic accidentat, cu numeroși munți și o populație de două ori mai mare (80 de milioane de oameni!). Pe de altă parte ,,civilii’’, în fruntea cărora pare a se alfa influentul John R. Bolton, consilier pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, pare a fi de părere că Iranul ar trebui atacat, legând însă această acțiune de eventualitatea blocării de către Teheran a strâmtorii Ormuz.

Pe lângă aspectele de mai sus, trebuie apreciată cum se cuvine și problematica religioasă, socială și nu în ultimul rând politică a unui asemenea conflict.

Problematica religioasă este reprezentată de faptul că există deja un resentiment puternic anti-american în întregul Islam, iar în cazul izbucnirii unui război, orice stat arab aliat al SUA va avea probleme deosebite de sprijin popular intern, trecând aici chiar și peste diferențierile dintre suniți și șiiți: SUA e ,,imperialistul rău’’ și punct. Problema socială vine din instabilitatea internă a regimului Iranian, cauzată de un declin economic important ce a adus scăderea nivelului de viață și la nenumărate probleme sociale.

Chiar dacă luăm în calcul numai faptul că majoritatea populației tinere din Iran are mai degrabă vederi și gusturi occidentale ce nu pot fi compatibile în niciun fel cu legea islamică, ne este suficient să considerăm că Iranul este o bombă socială ce va exploda fără doar și poate în următorii câțiva ani, sancțiunile americane nefacand altceva decat sa grabeasca acest lucru.

Problema politică are legătură cu faptul că anul 2020 este un an electoral pentru Donald Trump. Un eventual război cu Iranul trebuie să se încheie cumva până atunci cu succes și fără prea multe victime.

Revenind la subiectul acestui text, forțele armate ale Iranului sunt formate din Artesh (forțele armate regulate, împărțite la rândul lor în forțele terestre, forțele aeriene, forțele navale și forțele apărării antiaeriene), Sepâh (Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, ce posedă propriile lui forțe tereste, aerospațiale și navale, inclusiv propriul serviciu de informații, propriile forțe speciale -Quds- și miliții  -Basij- , ocupându-se totodată de operarea rachetelor balistice iraniene) și Poliția. Personalul forțelor armate regulate este format din aproximativ 420.000 de oameni, cel al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din 220.000 (ambele organizații având și personal în rezervă),  iar cel al Poliției din 500.000.

La nivelul anului 2007, bugetul militar al Iranului era estimat la 11 miliarde de dolari (2,5% din PIB), o sumă ,,corectă’’ pentru susținerea unei armate de top. În mod evident, comandantul suprem al armatei nu este președintele Iranului, ci Ayatollahul Ali Khamenei, majoritatea generalilor cu funcții importante provenind din structurile Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.

Spre diferență de majoritatea ofițerilor statelor arabe, ofițerii persani au o foarte bună pregătire atât din punct de vedere al specificului activității lor, cât și din punct de vedere al nivelului general de cultură. Instituțiile de învățământ militar ale Iranului sunt excelente, predând experiența și totodată spiritualitatea unuia dintre cele mai vechi popoare ale planetei.

Din punct de vedere al înzestrării cu tehnică militară, situația este departe de a fi fericită. Se observă un mix de tehnică militară americană – provenită de pe vremea șahului Mohammad Reza Pahlavi, deci anterior anului 1979-, sovietică/rusească și de producție proprie. O parte din tehnica veche a fost modernizată fie pe cont propriu, fie cu ajutor străin, modificările fiind discutabile. Cu mențiunea că istoria ne-a demonstrat că orice armă, indiferent de vechimea sa, este redutabilă în mâna unor oameni conduși de lideri militari pe măsură – personalitati de care Iranul nu duce lipsa -,  voi încerca să evidențiez anumite puncte forte și slabe, comentând pe scurt fiecare categorie de forțe a Iranului, analizând la un loc atât capacitățile armatei regulate, cât și cele ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.

Forțele Aeriene nu prezintă interes, ele fiind dotate în totalitate cu aparate de zbor uzate fizic și moral ce nu pot face față forțelor aeriene americane. Forțele Apărării Antiaeriene sunt însă deosebit de puternice, fiind dotate cu ultimele tehnologii rusești din domeniu: sistemele S-300 -cu rază lungă-, Tor – rază medie – și Pantsyr – rază scurtă.

Din punct de vedere al Forțelor Navale, navele de suprafață ale Iranului, cu excepția unor vase rapide purtătoare de rachete chinezești de ultima generație și a  câtorva baterii de coastă dotate cu aproximativ același tip de rachete menționate anterior, nu pun probleme deosebite forțelor navale ale SUA. Chestiunea însă se schimbă când intrăm în adâncuri: cele trei submarine moderne de producție rusească din clasa Kilo, însoțite de 21 de mini-submarine construite local (clasa Ghadir), pot pune probleme serioase forțelor navale americane, cu atât mai mult cu cât această problema va fi asociată cu cea a minelor marine de ultimă generație, ,,inteligente’’, provenite din Rusia, dar și construite în Iran.

Dotarea Forțelor Terestre este pestriță, prezentând și anumite puncte tari, dar nu voi intra în detalii: în eventualitatea unei invazii terestre, tehnica de lupta terestră a Iranului va reprezenta un subiect minor, de importanță vitală în acele momente fiind priceperea comandanților, moralul, cunoașterea teritoriului, șamd.

În tot acest context, o notă aparte o fac Forțele Aerospațiale ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice care se ocupă printre altele, în exclusivitate, și de operarea temutelor rachete balistice iraniene, ale căror performanțe și număr exact sunt necunoscute, estimându-se totuși un număr de câteva sute.  Cu alte cuvinte, odată cu începerea unui război cu Iranul, o ploaie de rachete balistice va fi lansată în această zona a globului.

Acestea fiind zise, este de înțeles că o intervenție americană în Iran prezintă riscuri deosebite. Cel mai probabil, dacă o asemenea acțiune va exista, SUA nu vor interveni în niciun caz terestru în Iran, mulțumindu-se a ataca centrele de comandă si control ale armatei iraniene, bazele navale, de radiolocație, ale apărării antiaeriene, precum și sistemele de rachete balistice.

Se vor feri a ataca obiectivele economice precum și cele de infrastructură care pot înrăutății situația generală a populației, pentru a nu îndemna cetatenii care urăsc actuală clasă politică iraniană să se coalizeze în jurul ei pentru a lupta cu ,,dușmanul din exterior’’. De altfel, pentru a menține conflictul între cetățeni și guvern, probabil că în acest război forțele pentru operațiuni psihologice vor fi utilizate la o intenistate rar întâlnită până acum în istoria militară, în speranța unei ,,revoluții din interior’’ care să schimbe regimul. Până la acest deziderat, SUA se va mulțumi să mențină spațiul aerian și apele din jurul Iranului într-o ,,zonă de carantină’’.  Rămâne de văzut și care va fi riposta Iranului și a aliaților săi.

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.