Cât ar trebui lăsat un copil cu ochii în telefon

-


În plin avânt tehnologic, se pune o întrebare al cărei răspuns încă se mai scrie: Cum integrăm tehnologia procesului de creștere a copiilor? Prea mult timp cu ochii în ecran înseamnă prea puțin timp pentru alte activități, cum ar fi cititul, joaca cu alți copii, dezvoltarea imaginației, ceea ce va putea avea drept consecință faptul că copiii au creierele conectate în moduri care ar putea să îi facă mai puțin pregătiți să prospere în această lume nebună dominată chiar de tehnologie, susține psihologul Jim Taylor, autorul a numeroase cărți despre cum influențează dezvoltarea copiilor avântul tehnologiei.

 

„Îi învăţăm pe copii să butoneze la calculator, dar nu îi învăţăm să gândească analitic”. Această îngrijorare a fost exprimată și de regretatul academician Solomon Marcus, care a tras mai multe semnale de alarmă mai ales cu privire la relația dintre elevi și școala românească puternic virusată.

Secolul XXI înseamnă un avânt al tehnologiei la care creierul trebuie să se adapteze. În cazul copiilor, creierul este extrem de maleabil în perioada de dezvoltare, fiind susceptibil la experiențele din mediu, atrag atenția doi psihologi, Anca Dobrean și Costina-Ruxandra Păsărelu. Potrivit acestora, copiii cresc într-un mediu în care tehnologia înseamnă tot: căutare de informații, prieteni, distracție, comunicare, învățat.

Și totuși, când devine tehnologia nocivă? Există un număr tot mai mare de cercetări care arată că tehnologia poate fi atât benefică, cât și dăunătoare modului în care copiii gândesc. Așa cum bine a observat scriitorul Nicholas Carr, apariția lecturii a încurajat creierul să fie concentrat și imaginativ. În schimb, dezvoltarea Internetului ne întărește capacitatea de a scana informația rapid și eficient.

Celebrul psiholog Jim Taylor  susține că efectele tehnologiei asupra copiilor sunt complicate, atât în privința beneficiilor, cât și a costurilor. „Contează  tipul de tehnologie și frecvența utilizării acesteia”, susține Jim Taylor. În primii ani de viață, părinții au puterea de a le dicta copiilor relația cu tehnologia, iar acest lucru va avea ca rezultat modul în care aceasta le va influența activitatea sinaptică și gândirea conștientă.

„Tehnologia are cea mai mare influență asupra modului în care copiii gândesc: atenția, supraîncărcarea cu informații, luarea deciziilor și memoria / învățarea. Foarte important de reținut este faptul că toate aceste direcții sunt cele în care puteți avea o influență diferită față de modul în care tehnologia vă influențează copiii”, mai atrage atenția Taylor.

Potrivit Asociației Americane a Pediatrilor, copiii sub 2 ani nu ar trebui să aibă nicio interacțiune cu mijloacele media, întrucât chiar și câteva minute de vizionare a unor desene animate le pot influența negativ funcțiile cognitive.

Atenția este poarta spre gândire, spune psihologul Jim Taylor. Fără atenție, alte aspecte ale gândirii, precum percepția, memoria, limba, învățarea, creativitatea, raționamentul, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor sunt mult diminuate sau pot să nu apară deloc. „Capacitatea copiilor dvs. de a învăța să se concentreze în mod eficient și consistent pune bazele aproape tuturor aspectelor legate de creșterea lor și este fundamentală pentru dezvoltarea lor în oameni de succes și fericiți”, susține psihologul.

Citit-Televiziune-Internet

De-a lungul generațiilor, copiii s-au concentrat pe citit, o activitate care le-a oferit puțină distragere a atenției și care a necesitat o atenție intensă și susținută, imaginație și memorie. Apariția televiziunii a schimbat această atenție oferind copiilor stimulente vizuale, atenție fragmentată și puțină nevoie de imaginație. În epoca Internetului, copiii au fost împinși într-un mediu foarte diferit în care, pentru că distragerea atenție este enormă, atenția consistentă este imposibilă, imaginația nu este necesară și memoria este inhibată.

Tehnologia condiționează creierul să acorde o atenție deosebită informațiilor mai mult decât cititului. Însă lectura dezvoltă reflecția, gândirea critică, rezolvarea problemelor și vocabularul mai bine decât media vizuală.

Și totuși:

Expunerea la tehnologie nu este total greșită. Dacă este cu măsură.

Cercetările arată că jocurile video și nu numai îmbunătățesc capacitățile vizual-spațiale, sporesc capacitatea de atenție, timpii de reacție și capacitatea de a identifica detaliile în dezordine.

Utilizarea omniprezentă a motoarelor de căutare pe Internet îi determină pe copii să devină mai puțin capabili să-și amintească lucrurile și să fie mai pricepuți să-și amintească unde să găsească lucrurile. 

A nu fi nevoiți să păstrăm informații în creierul nostru ne permite să ne angajăm într-o mai mare „procesare de ordin superior”, cum ar fi contemplația, gândirea critică și rezolvarea problemelor.

Citește și: Doctorița care profesează dintr-un scaun cu rotile. Cum a ajutat-o Medicina să-și accepte condiția fizică. INTERVIU


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.