Ce mai înseamnă „o viaţă sănătoasă” în lupta cu maladia secolului? „Cântarul este cel care ne spune că mâncăm sau nu sănătos”

-


În bătălia cu maladia secolului nu există că nicio garanţie că mâncând sănătos şi făcând sport nu vom face de diabet, întrucât factorul genetic este cel care predispune, susţine medicul nutriţionist Alexandra Simu.

 

Nu există garanţii că dacă mâncăm sănătos şi facem sport nu vom face diabet, pentru că factorul genetic influenţează. Dar şi dacă există un teren genetic care să predispună la diabet, a preveni sau a întârzia apariţia acestuia ţine de felul în care mâncăm şi avem un stil de viaţă sănătos. Ar trebui evitate toate excesele. Până la urmă moderaţia este cuvântul de ordine. Nu există alimente în mod sigur legate de apariţie sau în mod sigur legate de prevenţie. Eu cred că de la copilul mic ar trebui să începem cu cât mai puţine dulciuri. Mama să nu îl înveţe că există dulciuri pe lumea asta, nu sunt un premiu, nu sunt o recompensă, dacă copilul este cuminte să îi dăm o ciocolăţică, ci dimpotivă ar trebui să cultivăm de la început gustul pentru alimentele sănătoase, cât mai naturale, cât mai puţin procesate şi să învăţăm copilul să se joace din nou nu la calculator sau cu telefonul, ci să facă activităţi în aer liber, activităţi sportive, pentru că dacă se creează obişnuinţa e mai uşor apoi în viaţa adultă să se menţină”, a  subliniat Alexandra Simu.

Pe de altă parte, aceasta  a mai spus că dulciurile trebuie să fie consumate în cantități mici.

„Consumul de dulciuri este recomandat în cantităţi mici. Recomandările sunt să nu oferim mai mult de 10% din caloriile zilnice sub formă de dulciuri procesate, ceea ce înseamnă 2 – 3 bombonele, 2 – 3 tableţele de ciocolată sau o prăjitură mai mică, fără cremă multă. Nici sentimentul de frustrare nu e bun”, a afirmat Alexandra Simu.

În opinia sa, cântarul este cel care ne spune că mâncăm sau nu sănătos.

„În principiu, alimentele naturale, fără adaos de zahăr, fără băuturi răcoritoare, alimente cât mai puţin procesate sunt recomandate. Până la urmă cântarul ne spune dacă avem un stil de viaţă corespunzător, pentru că odată ce începe să crească greutatea, e un semn de alarmă şi atunci trebuie luate măsuri pentru oprirea creşterii în greutate şi apariţia tuturor bolilor care vin. Nu e doar diabetul zaharat de tip 2, ci este şi boala cardiovasculară şi chiar unele afecţiuni neoplasmice care apar uneori mai frecvent la pacienţii cu obezitate. De aceea prevenţia e atât de importantă”, a adăugat medicul nutriționist.

De asemenea, Simu a desfiinţat mitul fructelor „vinovate” de îngrăşare, pentru că acestea conţin zaharuri.

„Fructele conţin amidon. Cantitatea de glucide simple libere care este în conţinutul fructelor este foate mică. De exemplu un măr are cam 12 grame de glucide, din care cam 10 grame sunt amidon, adică acel glucid complex care se absoarbe mai lent şi doar un gram este glucoză şi fructoză liberă, ceea ce înseamnă că gustul dulce ne face să credem că fructele sunt ceva nerecomandate. Dar este un mit. Este complet eronat. Fructele sunt indicate pentru că aduc pe lângă faptul că au glucidele acestea complexe care sunt sănătoase, aduc vitamine, minerale, fibre. Spun cu voce tare: Da, fructele sunt indicate!”, a subliniat medicul nutriţionist.

Atenţie la falşii medici şi specialiştii din sălile de sport

În schimb, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM), Romulus Timar a subliniat că singurele abilitate şi acreditate pentru a forma specialişti în nutriţie sunt universităţile de medicină.

„Doar acele persoane au dreptul de a profesa (cei care au absolvit cursuri universitare). În rest, ceilalţi, din punct de vedere legal, nu ar trebui să profeseze şi nu ar trebui să li se permită accesul pe această piaţă largă. Aţi văzut ce s-a întâmplat şi în ţară cu diverse persoane care acordau asistenţă medicală în diferite domenii în care nu aveau specializare. Nu ştii cum să intervii la sălile de sport, spre cel care îţi recomandă o alimentaţie hiperproteică. Oare ei pe ce îşi bazează susţinerile? Vedeţi că sunt şi cazuri cu efecte negative la aşa ceva. Mulţi şi tineri, uneori chiar studenţi, iau tot felul de suplimente alimentare care nu se prea ştie ce conţin. Riscul este de a lua şi substanţe cu alt rol, anabolizant. Riscul este foarte mare. Poate şi legislaţia ar trebui să fie mult mai dură. Cei care nu sunt specializaţi să li se interzică să profeseze şi, de ce nu, să suporte rigorile legii”, a conchis Romulus Timar.

Citeşte şi:

5 surse prin care se risipesc resursele din sistemul sanitar

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.