Cimitirul de la Valea Uzului, un pretext al diplomaţiei de la Budapesta, pentru condiţionarea Bucureştiului

-


Incidentele din această vară de la „Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului” au devenit un pretext al diplomaţiei ungare de a condiţiona şi mai mult guvernarea PSD de la Bucureşti, pentru ” a fi mai îngăduitoarea” cu doleanţele comunităţii maghiare din România. Acţiunea Ungariei vine cumva în sprijinul obiectivelor liderilor UDMR din plenul de la Bucureşti, pe fondul eşecului guvernării psd-iste, care a închis ochii încă din toamna anului 2017 în faţa ofensivei Budapestei. Atunci, Liviu Dragnea a rămas nepăsător în faţa protestelor extremiştilor unguri din faţa Ambasadei României de la Budapesta şi a blocării candidaturii Bucureştiului de admitere în OECD, la propunerea lui Viktor Orban.

 

Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, a declarat, luni, la Arad, că şi-ar dori o rezolvare pe cale diplomatică a conflictului declanşat în Valea Uzului, oficialul afirmând că aşteaptă de la Guvernul României şi „o atitudine mai pozitivă” faţă de comunitatea maghiară, pentru care lista cu probleme nerezolvate ar fi mai mare decât cea a problemelor rezolvate.

„Am dori ca conflictul din Valea Uzului din ultima vreme să se rezolve pe plan diplomatic, pe plan profesional, şi încurajăm ca aceste negocieri şi întâlniri să aibă loc între cele două comisii profesionale, iar Guvernul din România să contribuie la acest fapt. Un pas important ar fi ca şi în domeniul restituţiei, de exemplu, sau în cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş să avem o continuare, un exemplu pozitiv, să continue, desigur, conform regulilor din România. Considerăm că acum este foarte important să avem o relaţie bilaterală foarte stabilă şi de încredere, pentru că împreună România şi Ungaria putem să avem un rol foarte important şi în regiune, în zona de Europa Centrală şi de Est”, a declarat şeful diplomaţiei ungare.

Potrivit acestuia, „Ungaria consideră în continuare foarte importantă relaţia dintre cele două ţări, ca această relaţie să fie stabilă”.

„Avem încredere că şi în continuare putem să avem o relaţie bazată pe respect reciproc. Avem încredere că dacă întărim comunitatea maghiară din România, aceasta va contribui şi ea la relaţia dintre cele două ţări, să fie una stabilă şi de parteneriat strategic. Am dori ca şi România, şi Guvernul din România, să aibă o atitudine mai pozitivă faţă de comunitatea maghiară”, a adăugat Szijjártó Péter.

Întrebat dacă până acum nu exista o atitudine pozitivă pe măsura aşteptărilor Guvernului Ungariei, oficialul ungar a răspuns: „Din păcate, lista problemelor care nu sunt rezolvate este mai lungă decât cea a problemelor rezolvate. Desigur, există elemente pozitive şi întotdeauna am accentuat acest fapt, este foarte important să avem şi asta în vedere, ceea ce avem în comun. Ne bucurăm foarte mult că la Târgu Mureş, de exemplu, Liceul Teoretic Catolic şi-a reînceput activitatea, dar să avem asta ca singurul lucru de-a lungul mai multor ani… Cred că da, într-adevăr, am avea nevoie de o atitudine mai pozitivă. Acum am listat câteva probleme actuale şi dacă la câteva dintre acestea s-ar găsi o rezolvare, deja am fi mult mai înainte cu aceste relaţii bilaterale”.

Budapesta a mutat subiectul Valea Uzului la APCE

Pe 1 octombrie, Attila Tilki, membru al delegaţiei Ungariei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), aflat la Strasbourg, la sesiunea de toamnă a adunării, a declarat, pentru  agenţia de presă MTI, că Ungaria se aşteaptă de la Comitetul de Miniştri să stabilească, printr-un punct de vedere unitar, faptul că Primăria Dărmăneşti şi-a depăşit atribuţiile şi a construit cruci de beton peste mormintele unor soldaţi maghiari.

„Sperăm ca printr-o atitudine luată de către Comitetul de Miniştri să poată fi prevenite situaţiile similare oriunde altundeva pe teritoriul Uniunii Europene. Dacă nu acţionăm destul de ferm în cazul Cimitirului Militar din Valea Uzului, forţele naţionaliste pot fi încurajate şi pot apărea insulte similare şi în cimitirele militare din alte părţi şi, prin ele, şi la adresa comunităţilor locale de minorităţi”, sublinia politicianul ungar.

Cimitirul Militar din Valea Uzului a ajuns în atenţia publică după ce, în primăvara acestui an, Primăria Dărmăneşti a delimitat o parcelă românească, parţial peste mormintele nemarcate ale unor militari maghiari, pe care a ridicat cincizeci de cruci de beton în memoria unor soldaţi români necunoscuţi şi un monument în formă de cruce celtică – simbolul membrilor Gărzii de Fier române, scrie agenţia ungară de presă MTI

Sub pretextul organizării unei ședințe a Consiliului Județean Covasna la Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului, Tamas Sandor (președintele CJ Covasna) și Borboly Csaba (președintele CJ Harghita) a mobilizat consilieri județeni, locali, primari, șefi ai unor composesorate private, în vederea asigurării unei rezistențe împotriva organizațiilor românești, la sfârșitul lunii mai.

Deși, oficial, Tamas Sandor a afirmat că este o ședința a CJ Covasna, în realitate, acesta nu i-a convocat și pe consilierii din partea partidelor, altele decât UDMR, PCM.

Primăria Dărmănești (Bacău) a aprobat organizarea de către organizații reprezentative ale românilor din Covasna, Brașov, grupări naționaliste și ultranaționaliste din mai multe județe, a unei comemorări a eroilor cu începere de la ora 17:00, în cimitirul de la Valea Uzului.

Începând cu ora 14.00, în zona cimitirului s-au strâns cca 500 etnici maghiari, iar în jurul orei 15:00, reprezentanții maghiarilor au ținut discursuri în care au condamnat autoritățile statului pentru faptul că permit ridicarea și menținerea în incinta cimitirului a 53 de cruci dedicate eroilor români caăzuți în zonă, în timpul celor două războaie mondiale.

Reprezentanții comunității maghiare pretind și diseminează în mass-media de limba maghiară teza lipsei soldaților români din cimitirul de la Valea Uzului, respectiv legitimitatea unor acțiuni ale autorităților din Sânmartin și/sau Harghita prin prisma faptului că cimitirul ar aparține teritorial de aceste uat-uri (prin opoziție cu tezele formulate de partea adversă, care susține ca locul este sub autoritatea orașului Dărmănești din jud. Bacău), subliniind că acesta ar fi un „loc sfânt al maghiarilor”.

Pe fondul informațiilor care arătau că spre cimitir vin grupurile de români, la îndemnul lui Tamas Sandor și al lui Borboly Csaba, circa 300 de maghiari au format un lanț uman în jurul cimitirului, demers prin care cei doi lideri maghiari au mizat pe faptul că forțele de ordine ar fi trebuit să intervină pentru a-i îndepărta (ceea ce ar fi afectat imaginea acestor instituții și ar fi indus ideea unui abuz din partea autorităților) sau ar fi impus o acțiune în forță din partea taberei opuse (caz în care, organizatorii maghiarii puteau acționa propagandistic, prezentând demersul ca fiind o acțiune îndreptată împotriva maghiarilor).

În jurul orelor 17:00, în zonă s-au adunat câteva sute de români, care au cerut accesul în cimitir pentru a-și duce la îndeplinire programul dedicat comemorării eroilor.

În context, s-au creat unele ciocniri verbale între forțele de ordine, care protejau etnicii maghiari și accesul în cimitir, și grupurile de naționaliști români. După ce mai mulți români au sărit gardul cimitirului, liderii maghiari au dat semnalul retragerii, în timp ce câțiva naționaliști români au distrus poarta de acces în cimitir (poarta era blocată cu un lacăt).

S-a estimat că, la ora 18:00, în zonă erau cca 2.000 de români. Grupările românești au organizat în incinta cimitirului o slujbă religioasă, respectiv au fost rostite alocuțiuni pe tema manifestării.

Liderii maghiari au urmărit să se folosească propagandistic de prezența grupărilor extremiste/ultranaționaliste românești – care nu au avut o voce comună, niște lideri care să-i organizeze – pentru a putea produce „imagini”/evenimente care să ateste tratamentul discriminatoriu și abuziv la care ar fi supuși din partea majorității.

În iunie, câteva mii de români au forţat cordonul de jandarmi şi au pătruns în cimitir pentru a participa la slujba de sfinţire ortodoxă a parcelei româneşti.

Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, România şi OECD

În toamna lui 2017, Ungaria a susţinut că nu va sprijini aderarea României și Croației la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) sub pretextul închiderii Liceului Teologic Romano-Catolic (LTRC) din Târgu Mureș

”Cu această ocazie, s-au purtat discuții cu privire la lista posibililor candidați, care ar putea să facă obiectul unei decizii în cadrul reuniunii Consiliului OECD din 25 septembrie 2017. România se află, în continuare, în discuţii bilaterale cu toate statele membre ale OECD şi speră ca atuurile și argumentele sale să genereze, cât mai curând posibil, consensul membrilor organizației cu privire la sprijinirea candidaturii țării noastre”, sublinia diplomaţia de la Bucureşti.

Pe lângă România, diplomaţia ungară a sancţionat şi Croaţia pentru că a retras sprijinul pentru o investiţie strategică a grupului ungar MOL din acest stat.

Atunci, MAE ungar a anunţat că  nu va sprijini candidatura României, invocând problema Liceului din Târgu-Mureş, deşi acolo era vorba de o anchetă a DNA, şi nicidecum „un atac la adresa Bisericii Catolice, a minorității ungare” – după cum susţinuse Magyar Levente, secretar de stat în Ministerul ungar de Externe.

În replică, premierul de atunci Mihai Tudose a taxat dur poziţia diplomaţiei ungare, deşi Liviu Dragnea nutrea public o admiraţie nemărginită faţă de premierul ungar, Viktor Orban.

„Am citit mesajul Ungariei într-o altă cheie. Mesajul este venit de la un secretar de stat, fără a minimaliza funcția, un mesaj de așa importanță referitoare la poziția unui stat față de un stat vecin și aliat în UE și NATO nu vine de la un secretar de stat. Aia a fost o chestie care eu cred că mai degrabă a fost o neînțelegere și o exacerbare. Nu consider foarte fericită poziția MAE român, care s-a materializat tot printr-un secretar de stat… Înțeleg că domniile lor reprezintă esența diplomației, a fost o reacție gen Ministerul Sportului, mai pe la box, așa: Dai tu, dau și eu”, declara Mihai Tudose, la postul Digi 24.

 

Citeşte şi:

Ce se ascunde, de fapt, în spatele scandalului din Valea Uzului

Fostul șef al Jandarmeriei Române a coordonat dispozitivul de jandarmi de la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului

Noi incidente violente în Valea Uzului. Kelemen Hunor îi cere demisia lui Carmen Dan. Reacția dură a Ungariei


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.