Cine eşti?

-


Românii te întreabă acum, când nu e prea târziu. Astăzi, deşi tu nu alergi, fiindcă nu poţi, ei simt că nu mai pot ţine pasul cu tine. Sau poate tu nu ai vrut, de la bun început, să ţii pasul cu ei, cu oamenii de rând.

Pentru că poate nu ştii, dar ei, cei simpli, te-au crezut. Şi te-au crezut încă de când le spuneai că „cei tineri, ca tine, nu sunt loviţi de sechelele trecutului.” Apoi, într-o Românie bolnavă de corupţie, ei au crezut în tine când tu ai primit cea mai bună recomandare pentru un tânăr care visa la o carieră politică.

Nu aveai 30 de ani, dar ai primit puterea de a conduce Biroul de Combatere a Spălării Banilor. De-acolo, în politica mare n-a fost nici măcar un salt de baschetbalist. A fost un pas mic, la fel ca cei pe care-i faci astăzi, fiindcă nu poţi să alergi.

Când porţile grele ale politicii s-au deschis pentru tine, oamenii te-au crezut, din nou. Le-ai spus că eşti un Che Guevara, iar ei au sperat… nu că vei fi un om împotriva sistemului, ci că vei fi deasupra lui. Poporul n-a pus la suflet că ţi-ai părăsit mentorul, în clipa când a pierdut puterea. N-a contat nici că ai schimbat taberele din partidul în care creşteai, ca nu cumva să ajungi unul dintre sutele de parlamentari anonimi. Ei au înţeles, fiindcă oricine ştie că drumul spre succes e presărat cu spini. Mai târziu, când ai început să transformi înfrângerile altora, în victorii personale, oamenii au închis ochii, că doar „aşa e-n politică.”

Te-ai prezentat drept aer proaspăt, în cel mai mare partid din România, unul bântuit de vechiul regim. Şi ai devenit liderul lor. Şi ei te-au crezut din nou, când le-ai promis că vei face dreptate până la capăt. Dar avem o curiozitate: promisiunea era pentru tine însuţi şi pentru ai tăi? Fiindcă tu poate ai uitat, dar ei nu.

Ei au sperat atât de mult în tine, încât au ieşit în stradă. Aveau în gând o viaţă mai bună, nu neapărat pe tine. Aveau în gând, de fapt, imaginea cuiva care să nu mai legitimeze furtul ca în codru, aşa cum s-a întâmplat în ultimele două decenii.

Le-ai promis „cel mai competent şi cel mai cinstit guvern pe care l-a avut România”, dar, după doi ani, ai tăi au îngroşat rândurile penalilor. Iar acum, pare că te grăbeşti să li te alături. În acest caz, te asigurăm că România nu vrea să ţină pasul cu tine.

Triste nu sunt însă toate aceste cuvinte despre tine. Trist e că ei nu mai cred în tine. Pentru că ei simt că i-ai minţit, şi nu o dată.

Aproape că au început să se întrebe dacă nu cumva ei sunt de vină, şi nu tu, pentru că nu mai au încredere în tine. Dar asta nu-i opreşte să te întrebe: cine eşti tu, cine sunteţi dumneavostră, domnule Victor Ponta?


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

bookmark icon