Cine a fost Regele Mihai

-


Regele Mihai  a murit marți la vârsta de 96 de ani, la reședința sa din Elveția.

Regele Mihai  s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Castelul Peleș din Sinaia. Aceasta a fost singurul copil al Regelui Carol al II-lea și al Prințesei Elena a Greciei. În 1926, Regele Mihai, pe atunci în vârstă de 5 ani, va fi proclamat moștenitor al Tronului, după ce Carol al II-lea a renunțat la domnie, ca urmare a aventurii începute cu Elena Lupescu. În acest context, marcat și de moartea Regelui Ferdinand I, copilul Mihai accede la tron, iar Parlamentul va institui, conform prevederilor legale, o Regență, care va guverna în numele acestuia până la vârsta majoratului.

Regența nu a ținut mult, iar în vara anului 1930 Carol al II-lea revine în țară cu sprijinul unei părți a clasei politice nemulțumite de guvernarea liberalilor și pe 8 iunie a fost proclamat Rege. Timp de zece ani, Carol al II-lea a fost un Rege jucător care a pus accent pe dezvoltarea economiei și a culturii, dar și pe erodarea partidelor politice. A reușit să distrugă sistemul politic democratic în alegerile din decembrie 1937, când PNL nu a reușit să le câștige pentru a obține prima majoritară. În 1938, Carol al II-lea a instaurat regimul de autoritate dinastică, a înlocuit Constituția din 1923 și a proclamat partidul unic: Frontul Renașterii Naționale (FRN).

sursa foto: Historia

În acest răstimp, Principele Moștenitor Mihai I își va petrece copilăria și adolescența sub stricta supreveghere a tatălui său întrucât Regina mamă Elena fusese trimisă de acesta în exil. A urmat cursurile unei școli organizate la Palat alături de copii aleși din toate colțurile țării și din toate categoriile sociale. A urmat cursuri sportive simultan cu pregătirea militară, iar la vârsta de şaisprezece ani a devenit sublocotent al armatei române. Anual i s-a permis să își viziteze Regina mamă la Florența pentru că devenise închis în sine și gânditor.

În 1939-1940, când Europa a intrat în cea de-a doua conflagrație mondială, Regele Carol al II-lea a ieșit foarte șifonat întrucât România a fost nevoită să cedeze teritorii fără luptă: Basarabia, Nordul Bucovinei -URSS, Ardealul de Nord-Ungariei Horthiste și Cadrilaterul- Bulgariei.

sursa foto: Catchy

La 6 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea a abdicat, sub presiunea pierderilor teritoriale, forțat de Generalul Ion Antonescu, iar adolescentul Mihai a fost uns Rege. Dar puterea deplină i-a aparținut Generalului în baza decretului semnat de Regele Mihai.

În perioada guvernării antonesciene, Regele Mihai este ţinut departe de toate problemele politice, inclusiv de decizia intrării în război alături de Germania nazistă. Antonescu vedea în Mihai un copil lipsit de experienţă, care nu putea juca niciun rol în conducerea statului, mai ales pe timp de război, scria Andreea Lupșor în revista Historia.

„Până când regele va deveni cu vârsta şi mintea ca să-şi dea seama de problemele statului, vă rog să luaţi notă de acest lucru, nimeni nu va putea să-i supună problemele de stat şi oricine şi pe orice treaptă s-ar găsi în stat, va fi destituit de mine. Nimeni nu va trece prin faţa Palatului decât ca să se închine în faţa unui simbol. El este un simbol şi nu are dreptul să se amestece în conducerea statului” , a spus Generalul Ion Antonescu

sursa foto: DC News

Regele Mihai I a fost alături de soldați în campania din Est întrucât a fost de acord cu decizia Generalului Antonescu de a lupta pentru recuperarea Basarabiei și s-a opus trecerii Nistrului. După dezastrul de la Stalingrad, care marchează primul moment în care Germania hitleristă nu mai era sigură de victoria finală, Regele Mihai, alături de principalii reprezentanţi ai opoziţiei a început să se gândească la îndepărtarea Mareşalului.

”Despre întrevederea mea cu Antonescu din ziua de 23 August 1944 s-au spus, pot să afirm fără frică de a greși, o grămadă de prostii. Antonescu a refuzat atunci foarte clar să facă un armistițiu.În cursul acelei discuții a spus acea propoziție foarte cunoscută acum ”nu o să las țara pe mâna unui copil”. Atunci altă soluție nu am avut decât să-l arestăm. Noi discutasem înainte cu opoziția toate variantele care ar putea decurge ulterior discuției cu Antonescu și stabilisem ca ultimă soluție arestarea lui Antonescu. Din păcate, asta s-a și întâmplat. Noi nu am scăpat ulterior de comunism dar cel puțin am evitat prin Actul de la 23 August 1944 distrugerea completă a țării și alte și sute de mii de victime”, declara Regele Mihai I al României jurnalistului Liviu Vălenaș( varianta integrală a interviului Majestății Sale se găsește în lucrarea Regele Mihai printre noi)

După consumarea Actului de la 23 August 1944, Regele Mihai I a restabilit cadrul democratic, însă s-a lovit de presiunea constantă a URSS, care a mijlocit cu ajutorul Armatei Roșii de pe teritoriul României, ca reprezentanții PCdR să preia treptat puterea prin impunerea Guvernului dr. Petru Groza. În noiembrie 1947, în timp ce se deplasase  la Londra, la nunta a doi veri ai săi, Prințesa Elizabeta și Philip Mountbatten, regele Mihai și-a întâlnit viitoarea Regină:  Prințesa Ana de Bourbon-Parma. Aceasta era  fiica printului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danemarcei. Au avut loc întâlniri și nunta fusese stabilită. Potrivit legilor monarhice, Regele Mihai I s-a întors în țară pentru a informa Guvernul, că urma să se căsătorească, dar la 30 decembrie 1947 a fost chemat de urgență de la Sinaia la București, unde în prezența liderilor comuniști a fost obligat să semneze actul abdicării. Patru zile mai târziu, a fost obligat să părăsească țara. În martie 1948, el a anunțat în mod public că abdicarea sa a fost nevalidă, forțată și că a rămas regele legal al României.

sursa foto: RFI

În exil, Regele Mihai s-a căsătorit ortodox cu Prințesa Ana pe 10 iunie 1948, în Sala Tronului de la Athena.  Printre participanți s-au numărat: verişoara lui Mihai, Sophia (Regina Sofia din Spania) și unchiul său, Regele Paul al Greciei. Din cauza diferențelor religioase, unchiul Prințesei Anna, prințul Xavier de la Bourbon-Parma, a emis o declarație prin care refuzase să participe la nuntă  întrucât era împotriva dorințelor Papei. La căsătorie, Ana a luat titlul de Majestatea Sa Regina României. Cuplul a locuit mai întâi la domiciliul mamei sale, Villa Sparta, în San Domenico, Italia, înainte de a se muta în Elveția, în 1949. Doi ani mai târziu s-au mutat în Anglia unde au rămas, până când au revenit în Elveția în 1956. Au avut  cinci fiice: Custodele Coroanei, Principesa Margareta (născută în 1949), Prințesa Elena ( născută în 1950), Prințesa Irina (născută în 1953), Prințesa Sofia (născută în 1957) și Prințesa Maria (născută în 1964).

sursa foto: Click.ro

În această perioadă grea a exilului, Regele Mihai a lucrat ca pilot comercial la compania Lear și apoi, o scurtă perioadă de timp broker pentru o companie americană. În plan politic, Regele Mihai I a luptat împotriva regimului comunist de la București, fiind o voce importantă a exilului românesc.

În decembrie 1990, Regele a primit permisiunea de la regimul condus de Ion Iliescu, pentru o vizită scurtă de numai 24 de ore, dar a fost forțat de autorități să plece mult mai repede în Elveția, sub pretextul că îi lipsea viza.

Regele Mihai I  a vizitat din nou România în  anul 1992 și a fost interzis până în 1997, când la putere a venit Convenția Democratică, iar președinte: Emil Constantinescu. Atunci, Guvernul României i-a redat cetățenia Regelui, care îi fusese retrasă de comuniști în 1948 și totodată a fost pus în posesia mai multor propietăți. După întoarcerea în România, Regele Mihai I a fost un mesager și totodată un ambasador al Bucureștilor, în cursa pentru integrarea în NATO și-n UE.

sursa foto: Jurnalul Naţional

În 2007, a stabilit „Regulile Fundamentale ale Familiei Regale din România”, în care a schimbat linia de succesiune pentru a permite fiicelor sale (până atunci femeile au fost excluse) să îi succeadă la Tron. Astfel, fiica cea mai mare, Principesa Margareta a devenit Custode al Coroanei României și moștenitorul Casei Regale a României.

Pe 1 august 2016, Majestatea Sa Regina Ana a României a murit într-un spital din Elveția, la vârsta de 92 ani, iar Regele s-a retras din viața publică, fiind suferind de leucemie.

”Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!”declara Majestatea Sa Regele Mihai I al României, în discursul pe care l-a ținut la tribuna Parlamentului, pe 25 octombrie 2011.

sursa foto: Jurnalul Naţional

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *