Cine l-ar putea scoate pe sultanul Erdogan de la guvernare. Partidul prezidenţial, în criză?

-


Alegerile locale care s-au desfăşurat în Turcia la începutul lunii au reconfirmat hegemonia politică a Partidului Justiție și Adevăr (AKP), dar au avut şi un revers pentru preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, întrucât partidul prezidenţial a pierdut, după 25 de ani, primăriile Ankarei şi Instanbulului în contextul în care şeful statului turc s-a implicat masiv în campanie, pentru a evita votul negativ cu valoare de sancțiune, în plină recesiune economică. Astfel, potrivit rezultatelor oficiale, alegerile locale din cele două oraşe simbol ale Turciei (Ankara şi Istanbul) au fost câștigate de candidații alianței de opoziție formate din Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) și Partidul bun (dreapta).

 

Agenția de presă turcă Anadolu a precizat că Ekrem Imamoglu, candidatul opoziției în Istanbul, a câștigat alegerile, potrivit rezultatelor provizorii și neoficiale, cu 48,79% din voturi. În schimb, adversarul său din AKP, fostul premier Binali Yildirim, s-a clasat pe locul doi, cu 48,52% din voturi, potrivit rezultatelor publicate de Anadolu.

De asemenea, Mansur Yavas, candidatul opoziţiei pentru primăria din Ankara, deţine, cu 49,8% din voturi, un avans sensibil în faţa rivalului din partea AKP. Fostul ministru Mehmet Ozhaseki a fost candidatul AKP pentru capitala Turciei, controlată de conservatori din 1994.

Contactat de Jurnaliştii.ro, analistul de politică externă, Răzvan Muntean a declarat că rezultatul alegerilor locale din 31 martie din Turcia nu  reprezintă o înfrângere pentru Erdogan și Partidul Justiție și Adevăr (AKP) întrucât formaţiunea prezidenţială a câștigat 44,33% din totalul sufragiilor, ceea ce îi confirmă statutul de hegemon politic în Turcia, în timp ce aliatul său guvernamental, Partidul Naționalist a obținut puțin peste 7 procente, ceea ce arată că în realitate AKP domină peste 50% din totalul localităților din Turcia.

sursa foto: Răzvan Munteanu/Arhiva Personală

„Partidul Republican (CHP) a obținut un scor bun, de  30,12% consolidându-și poziția de principală forță a opoziției, însă cea mai mare amenințare pentru Erdogan constă în sprijinul pe care CHP l-a primit de la gruparea politică a kurzilor,  reprezentată de către Partidul Democratic Popular (HDP). În esență, kurzii controlează zona de Sud-Est a țării, unde sunt majoritari, însă au o prezență destul de ridicată și în alte zone ale țării, cu precădere marile centre comerciale, precum Ankara, Izmir sau Istanbul. Pentru prima dată în istoria recentă a țării, HDP a cerut sprijinul kurzilor din aceste zone pentru a vota Partidul Republican, ceea ce a condus la rezultatul bun al HDP și chiar pierderea capitalei și a Istanbulului de sub controlul AKP”, a declarat Răzvan Munteanu.

Potrivit acestuia, în viitoarele alegeri parlamentare, o alianță istorică dintre CHP și HDP, la care s-ar putea adăuga și IYI Party, ar putea să scoată AKP de la guvernare pentru prima dată din 2002. 

„Aceste alegeri arată posibila așezare a scenei politice cu ocazia următoarelor alegeri parlamentare din Turcia, unde miza va fi mult mai puternică, iar o alianță istorică dintre CHP și HDP, la care s-ar putea adăuga și IYI Party, ar risca să scoată AKP de la guvernare pentru prima dată din 2002. În acest context ar trebui să ne întrebăm care va fi discursul președintelui Erdogan din următoarea perioadă. Este foarte probabil ca firul narativ să urmărească același discurs bazat pe amenințarea exeternă, în postura Occidentului, Israelului samd,  și construirea unei imagini interne de stat puternic cu ambiții geopolitice mari.

Pentru început însă, Erdogan va face tot posibilul să mențină Istanbul sub controlul AKP, fie prin numerotarea votului, fie prin reorganizarea de noi alegeri. Aici ar trebui  să facem o mică paranteză și să observăm că deși conduce Turcia de 17 ani, controlând toate instituțiile statului, scena electorală din Turcia este una competitivă. Adică opoziția are șansele ei, în ciuda abuzurilor guvernamentale. Mai mult, comisia electorală a refuzat renumărarea pentru a doua oară a voturilor ceea ce arată inclusiv unele limite ale partidului-stat. În știința politică, un asemenea tip de guvernare șe numește regim autoritar competitiv”, a adăugat Răzvan Munteanu.

Acesta a mai spus că pierderea controlului asupra Istanbulului de către AKP va avea un impact destul de ridicat pentru formaţiunea lui Erdogan întrucât este un oraş bogat în resurse.

„În primul rând vorbim de unul dintre cele mai puternice centre comerciale, un oraș bogat în resurse și fonduri care vor intra în controlul opoziției, putând să își asume o serie de proiecte ce vor conduce către creșterea capitalului politic. Apoi, o serie de influenți oameni de afaceri și companii apropiate AKP își vor simți amenințate interesele comerciale ceea ce le va crește nemulțumirile față de guvern.

În alegerile din vara anului 2015,Erdogan va cunoaște cea mai mare provocare, AKP deși rămânând cel mai mare partid politic nu va reuși să obțină suficiente sufragii pentru a guverna singur, ceea ce a condus către o criză până la reluarea alegerilor în noiembrie 2015, soldate cu succesul AKP ca urmare a sprijinului venit din partea MHP”, a conchis Răzvan Munteanu.

Nu în ultimul rând, Istanbul este un oraș simbolic pentru Erdogan, reprezentând istoricul ascensiunii sale politice începând cu 1994 când este ales primar al orașului. Arestat trei  ani mai târziu pentru recitarea unui poem islamist în public, Erdogan va înființa AKP în 2001 iar începând cu 2002 va conduce guvernul până în zilele noastre.

Pe de altă parte, AKP susţine că unele birouri de vot au minimalizat numărul de voturi primite de candidatul său trimiţând date trunchiate autorităţilor electorale şi că într-un district, Büyükçekmece, mai multe mii de persoane au fost înscrise necorespunzător în registrele electorale.

În acest sens, partidul prezidenţial a depus săptămâna trecută mai multe sesizări la YSK ce au condus la o renumărare parţială, în majoritate dintre cele circa 300.000 de voturi contabilizate drept nule în ziua scrutinului.

De asemenea, candidatul opoziţiei, Ekrem Imamoglu, îşi menţinea marţi seară un avans de 14.000 de voturi în faţa adversarului său de la AKP, fostul premier Binali Yildirim.

„YSK îşi va anunţa decizia. Chiar dacă nu va exista decât un singur vot diferenţă, când decizia va fi luată, vom spune: ‘Foarte bine, dorinţele voastre sunt ordine’”, a subliniat şeful statului turc.

Citeşte şi:

Iranul, viitorul furnizor de gaz al Europei?

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.