Cîţu nu îi lasă la greu pe clienţii băncilor. „În maximum 48 de ore prezentăm o soluţie”

-


Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunţat luni că discută cu Banca Naţională a României (BNR) şi cu sistemul bancar o soluţie pentru clienţii băncilor, care ar putea fi prezentată în maximum 48 de ore.

„Suntem foarte aproape, şi aici este o veste foarte bună pentru români, suntem foarte aproape pentru o soluţie pentru clienţii băncilor, o soluţie pe care o discutăm cu Banca Naţională şi cu sistemul bancar, pe care o vom prezenta, cred eu, în maxim 48 de ore,” a transmis Florin Cîţu, printr-un mesaj video, postat pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, acesta a mai spus că IMM-urile care vor acceseze linia de credit pentru investiţii sau capital de lucru nu au nevoie de certificat de stare de urgenţă.

„Nu este nevoie de niciun fel de certificat de stare de urgenţă pentru IMM-urile care vor să acceseze acea linie de credit pentru investiţii sau capital de lucru care sunt garantate în funcţie de sumă până la 90% din credit, cu dobânda subvenţionată sută la sută pe perioada stării de urgenţă. Pentru acestea, aşa cum scrie în Ordonanţa 29 din 2020 nu este nevoie de certificat de stare de urgenţă. Am vrut să clarific acest lucru pentru că am văzut foarte multe informaţii în spaţiul public neadevărate”, a adăugat Florin Cîţu.

În schimb, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că sistemul  bancar trebuie să fie alături de statul român în stăvilirea ieşirilor de bani.

„Abundă discuţii privind impactul pandemiei asupra economiei, cu efecte întreţesute pe laturile cererii şi ofertei/producţiei. De aici pornesc îndemnuri de intervenţie publică, de acţiune din partea băncilor centrale şi a guvernelor. Masive injecţii de lichiditate şi reduceri de rate de politică monetară, programe bugetare de criză au fost puse în mişcare în ultimele săptămâni. Acestea sunt de magnitudinea celor, uneori chiar le depăşesc pe cele ce au urmat izbucnirii crizei financiare în 2008. Acum este totuşi altfel! Criza financiară ultimă a fost comentată în fel şi chip şi considerată un eveniment fără egal. Alan Greenspan, fostul şef al Fed-ului, spunea că aşa ceva se întâmplă o dată la 100 de ani. Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart au încercat să demonteze clişeul „unicităţii” prin investigarea unei serii de crize de-a lungul secolelor. Amploarea unei crize financiare mari, ce morfează într-una economică şi socială profundă, explică totuşi de ce oamenii sunt tentaţi să uite istoria; memoria colectivă scurtă nu este rară”, a subliniat Daniel Dăianu, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, actuala criză economică trebuie analizată nu numai printr-o citire economică a relaţiei între cerere şi ofertă, cum au fost interpretate Marea Depresiune dintre anii 1929-1933, şi Marea Recesiune care a erupt mai bine de un deceniu în urmă, ultima criză fiind combătută şi prin operaţiuni neconvenţionale ale băncilor centrale, prin relaxare cantitative, QEs.

„Cred că se remarcă în mod insuficient ceea ce poate fi numit „efectul shutdown”/lockdown (lacătul pe uşă). Efortul de încetinire a răspândirii pandemiei obligă la închidere parţială, sau totală de activităţi economice, la izolarea oamenilor; este ca şi cum se pune lacătul pe uşă, se închide o mare parte din activitatea economică şi socială. Poţi asemăna acest efect cu un „sudden stop”, ce are loc pe pieţe financiare când lichiditatea nu mai curge, sau când se manifestă „capcana lichidităţii”. Dar efectul shutdown este mai sever, întrucât nu poate fi contracarat cu injecţii de lichiditate efectuate de bănci centrale. De aceea, o cădere de activitate economică nu poate fi evitată”, arată Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, logica luptei contra COVID-19 intră în coliziune cu logica desfăşurării activităţii economice, care înseamnă mişcarea factorilor de producţie (şi a forţei de muncă), specializare internă şi internaţională, lanţuri de producţie neîntrerupte.

„Turaţia economiilor se reduce drastic în mod inerent şocul fiind de altă natură decât unul indus de scăderea cererii, sau de un şoc de ofertă precum o creştere brutală a preţului barilului de ţiţei (ce a provocat stagflaţie, scădere de activitate economică şi inflaţie mare, acum decenii), sau o recoltă agricolă dezastruoasă”, subliniază preşedintele Consiliului Fiscal.

De asemenea, acesta susţine că efectul shutdown este de alt gen, iar prin dimensiunea sa are implicaţii excepţionale specifice.

„Caricaturizând relaţia, dar nu aiurea, se poate spune că relaxarea monetară nu reduce automat infectarea populaţiei, numărul de decese. Este că la război (Kriegswirtchaft/war economy), în sensul că se intra într-un alt regim de funcţionare a economiilor. Este nevoie de mobilizare şi realocare de resurse pentru a susţine principalul front de luptă, al salvării de vieţi omeneşti, de susţinere a sistemelor medicale ce sunt suprasolicitate. Bugete publice sunt afectate şi se refac din mers prin realocare de resurse. În UE se suspendă temporar aplicarea regulilor fiscale din dorinţă de a oferi guvernelor statelor membre spaţiu de manevră. Se vorbeşte de „bani din elicopter” (helicopter money), care ar fi precum vouchere/bonuri pentru plata unor alimente de bază, a utilităţilor; acum s-ar face distribuirea, bănuiesc, direct în conturi bancare. „Ca în vremuri de război” echivalează cu o luptă de supravieţuire pentru numeroase întreprinderi, pentru care nu maximizarea profitului este ţinta supremă, ci protejarea activelor valoroase, a capitalului uman”, a conchis Daniel Dăianu.

Citeşte şi:

Iohannis, un nou mesaj către români: „Să fim responsabili! Solidaritatea să fie grija noastră de zi cu zi!”


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.