Marea Britanie iese din UE, dar rămâne alături de România

-


Prezența în aceste zile în România a lui Christopher Cocker, director al think tank-ului de politică externă de la London School of Economics and Political Science, una dintre cele mai bine cotate universități europene și totodată personaj apropiat structurilor de comandă NATO, dar și serviciilor de informații britanice, are o semnificație aparte, interviul acordat presei sugerând discret liniile directoare ale politicii externe ale Marii Britanii vizavi de România.

De remarcat că domnul Christopher Cocker a fost prezent în România la Centrul Rațiu pentru Democrație din Turda, Ion Rațiu fiind cunoscut la rândul său pentru că ar fi cochetat în timpul prezenței sale în Anglia, în numele rezistenței anticomuniste, cu anumite personaje apropiate de serviciul de infomaţii britanic.

Revenind la domnul Christopher Cocker, acesta lansează de-a lungul interviului niște idei pe care dacă le vom citi printre rânduri, vom observa chestiuni deosebit de interesente. În primul rând, acesta distruge și ultima speranță că Republica Moldova va fi invitată în viitorul apropiat sau mediu la Uniunea Europeană: ,,există, în mod clar, o oboseală legată de extindere. Ca să fiu cinstit, există o dezamăgire la Bruxelles cu privire la est-europeni. […] Nimeni nu e bucuros nici de situația din România. […] Prin urmare, oare mai vor alte țări care se anunță dificile?’’.

Așadar, visul tuturor celor care sperau la o ,,unire’’ via Bruxelles a României cu Moldova s-a destrămat. Moldova va fi pentru multă vreme de acum încolo în afara granițelor UE, deci idealul nostru național trebuie să mai aștepte, Bucureștiul neavând pe moment politicieni capabili de o altă soluție pentru realizarea acestui deziderat.

Christopher Cocker mai atrage atenția si asupra unei situații explozive aflată în apropierea granițelor României și de care mai nimeni nu vorbește: ,,Balcanii de Vest sunt un butoi cu pulbere, o zonă instabilă. Șomajul tinerilor în Bosnia este de 60 la sută, cel mai mare din lume. O țară foarte divizată: sârbii nu vor să facă parte din ea, croații nu vor să fie parte din ea, bosniacii doresc un stat musulman doar al lor. […] Există teama ca situația să nu explodeze din nou’’. Vorbim așadar despre o situație foarte periculoasă în coasta României, acolo unde Rusia face jocurile, fiind suficient să amintim că acum o zi Moscova a livrat Serbiei mai multe sisteme moderne de rachete antiaeriene model Pantsir-S1. Oare nu cumva am devenit pradă dictonului ,, lângă lampă, e întotdeauna mai multă umbră’’, iar noi, deși suntem capabili să ne proiectăm forța în Afganistan și Irak, suntem neputincioşi din toate punctele de vedere în fața unui vecin?

Ce sunt pentru noi Balcanii de Vest decât o misterioasă întindere încețoșată în care Sebastian Ghiţă e de neatins, deși se află la câțiva zeci de km distanță de România?

Christopher Cocker punctează foarte tranșant și în problema Chinei: ”Se realizează deja studii care iau în calcul ipoteza că Mediterana de Est să devină un „lac” al Chinei. Asta deoarece chinezii au devenit foarte proeminenți în zonă. Dețin portul Pireu, construiesc un port gigantic în Turcia, sunt prezenți masiv în Cipru. Își construiesc drumul astfel spre Balcanii de Vest.[…] Uniunea Europeană a identificat China în mod oficial ca un rival sistemic la proiectului european”.

Și se pare că spre diferență de trecut, actualul guvern al României cunoaște îngrijorările partenerilor noștri occidentali, premierul Ludovic Orban afirmând chiar acum două zile, în privința construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, că: „mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii”. De remarcat că Memorandumul de Înțelegere privind construirea Unităților 3 și 4 Cernavodă a fost semnat în timpul guvernării PSD din 2015…

Christopher Cocker face și două afirmații foarte interesante în privința mutărilor Marii Britanii în această zonă a Europei:  ,,(noi, britanicii, n.n) am împins de la spate, pe ocolite, colaborarea dintre Polonia și România, am susținut conceptul benign de a avea acest coridor de țări (celebrul ,,Intermarium’’ de la Marea Baltică la Marea Neagră), care ne interesează foarte mult, și […] vom încerca să livrăm una sau două nave maritime pentru România”.

Așadar prin acest ,,interviu’’, Marea Britanie își recunoaște direct implicarea sa alături de SUA desigur, în inițierea Intermarium, această barieră geopolitică între Rusia și Germania. Totodată, prin expresia ,,vom încerca să livrăm una sau două nave’’, Londra arată că jocul în privința dotării marinei militare a României rămâne deschis și plin de neprevăzut…

 

Concluzie: ,,semnalul’’ primit la început de an arată cât se poate de clar direcția în care se va îndrepta politică externă a României, cel puțin în prima parte a deceniului tocmai început. Vom întări relațiile cu țările membre ale Intermarium sau mai bine zis ale Inițiativei celor Trei Mări. Ușor însă de zis și foarte greu de făcut: la baza acestei alianțe stau țările membre ale Grupului de la Vișegrad, iar orice apropiere față de acest grup trece pe la Budapesta.

 

Citește și:

PNL o să câștige și Champions League, nu doar primăria în București


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.