Decizie istorică a lui Erdogan în chestiunea statutului Hagiei Sophia.Turcologul Ionuţ Cojocaru: „Până în momentul de faţă nimeni nu a reuşit să se atingă de această decizie a lui Ataturk”

-


Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a deschis vineri calea înspre transformarea Hagiei Sophia în moschee, după ce a revocat statutul actual de muzeu al acesteia. Astfel,
Consiliul de Stat turc a acceptat cererea mai multor organizații de a anula o decizie a guvernului din 1934 care acorda clădirii din Istanbul statutul de muzeu. În ciuda criticilor venite din partea Uniunii Europene, a Biserici Ortodoxe Ruse şi a şefului Departamentului de Stat al SUA, Mike Pompeo, preşedintele Turciei, Recep Tayyipe Erdogan, se foloseşte de schimbarea statutului Hagiei Sophia pentru reapropierea de electoratul conservator pe fondul crizei economice şi a pandemiei de coronavirus. De asemenea, preşedintele Turciei a calificat anul trecut transformarea Sfintei Sofia în muzeu drept o „greșeală foarte mare”.

 

Şeful statului turc va susţine o conferinţă de presă vineri seară în care va vorbi despre decizia Consiliului de Stat. Potrivit biroului său de presă, Erdogan va rosti acest discurs în jurul orei locale 21:00 (18:00 GMT) şi va explica miza deciziei istorice de astăzi din jurul statutului Hagiei Sophia.

În acest context, turcologul Ionuţ Cojocaru a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că decizia instanței care anulează decretul lui Mustafa Kemal Ataturk prin care Hagia Sophia a fost transformată în muzeu deschide o nouă etapă în politica Ankarei unde lumea ortodoxă nu mai reprezintă un interes real.

sursa foto: Ionuţ Cojocaru-Arhiva Personală

„Practic, pentru Turcia, lumea ortodoxă și mai reprezintă un interes real iar direcția politicii lui Erdogan este către zona Orientului Mijlociu. Ca de fiecare dată în diplomația turcă deciziile care au impact regional (şi aici mă refer şi la influența religiilor monoteiste care au jucat un rol primordial în regiune) au lăsat urme istorice care nu pot fi șterse. În momentul de faţă, Erdogan are toate pârghiile prin care să-și urmărească interesele, cum este și firesc. Azi, discutăm despre una dintre cele mai dezbătute idei ale acestei veri şi anume ce se întâmplă cu Hagia Sofia? Este aceasta punctul determinant pentru schimbarea unei ideologii în Turcia? Ar putea Erdogan să îndrepte între ghilimele una dintre deciziile lui Mustafa Kemal Ataturk, prin care acesta a considerat că trebuie să dea un exemplu după dezintegrarea Imperiului Otoman. Era și o deschidere pentru colaborarea cu statele balcanice, multiculturalism. Nu trebuie să uităm că sediul Patriarhiei Ortodoxe este la Istanbul”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, turcologul Ionuţ Cojocaru.

„Pentru a demonstra traseul pro Occident al noii Turcii, primul președinte al Turciei a transformat Sfânta Sofia în muzeu!”

Potrivit acestuia, decizia de schimbare a statutului Hagiei Sophia este una politică şi nu religioasă întrucât în jurul acesteia sunt multe moschei, iar ideea că musulmanii nu au unde să se roage nu este credibilă.

„Până în momentul de faţă nimeni nu a reuşit să se atingă de această decizie a lui Atatürk. Din punctul meu de vedere nu este o decizie ce ține de religie, ci una politică pentru că în jurul Hagiei Sophia sunt foarte multe moschei, de exemplu anul trecut au inaugurat moscheea Moscheea Çamlıca, cea mai mare din Turcia (peste 63 000 de locuri), sigur printre primele din lume. Mai sunt câteva moschei importante precum Moscheea Fatih unde este înmormântat sultanul care a cucerit Constantinopolul, mai este una pe malul Cornului de aur, Yeni Cami, Moscheea Alabastră chiar lângă Hagia Sophia, care era cea mai mare din Turcia până acum ceva vreme, Moscheea Suleymaniye plus moscheile din cartier, în jur de 50 în zonă. Ideea că musulmanii nu ar avea unde să meargă să se roage nu stă în picioare, ci este un gest cu conotaţie politică. Pentru lumea islamică transformarea Sfintei Sofia în moschee este un lucru firesc, nu există un musulman în întreg spaţiul islamic care să conteste această decizie. Li s-ar părea un lucru benefic. În mentalitatea acestora de fost imperiu văd acest lucru ca o mutarea firească a președintelui turc”, a adăugat turcologul Ionuţ Cojocaru.

Acesta a mai spus că Hagia Sophia îi oferă în momentul de faţă preşedintelui Turciei o mutare strategică de primă importanţă întrucât ar putea creşte din nou electoral peste pragul de 40% în opţiunile de vot ale cetăţenilor.

„În acest sens, ideologia lui Erdogan poate veni în sprijinul neo-otomanismului, de implicare în Balcani, Siria, Libia și tot spațiul controlat până acum un secol.
Alte lucruri vin să completeze această politică de dominare, iar Hagia Sophia în momentul de faţă îi oferă lui Erdogan o mutare strategică de primă importanță. Și din punct de vedere electoral pentru că în momentul de faţă acesta a scăzut sub 40% în încrederea cetățenilor, iar această decizie l-ar putea readuce peste acest prag din nou. Dacă Erdogan va decide sau o transforme sau nu rămâne decizia sa. Indiferent de decizia Curţii de la Ankara, este nevoie de o decizie politică. Potrivit Constituţiei Turciei, preşedintele Erdogan are puteri sporite în stat şi poate da un simplu decret prin care să o transforme în moschee sau poate să nu intervină. Acum câteva zile, a fost o avertizare din partea Comisiei Europene întrucât Hagia Sophia este un monumente al UNESCO, are o importanță deosebită în fostul Imperiu Bizantin, şi-n special în zona ortodoxă, dar acest lucru trebuie interpretat prin prisma relaţiilor din ultima perioadă de timp în regiune, tratatul maritim semnat cu Libia, prin care Turcia consideră că trebuie să facă exploatări în bazinul mediteraneean în zona care ţine de Cipru şi Grecia”, a subliniat Ionuţ Cojocaru.

De asemenea, acesta a mai spus că prin decizia de această în chestiunea statutului Hagiei Sophia, Ankara loveşte în interesele Greciei şi Ciprului, iar relaţiile greco-turce sunt încordate din cauza migranţilor şi ai ofiţerilor turci pe care Atena refuză să îi Turciei.

„Aici, loveşte practic în interesele Greciei şi Ciprului, două state europene, iar Grecia şi Turcia sunt şi membre NATO, iar relațiile sunt încordate în ultima perioadă datorită migrațiilor şi a unor ofițeri despre care Ankara spune că sunt terorişti. Aceştia au trecut graniţa şi se află sub custodia Greciei care nu vrea să îi predea la cererea expresă a Turciei. Sunt două state vecine cu un trecut tumultuos, începând tratarea statutului populației ortodoxe în Imperiul Otoman, cu conflictul din timpul războiului greco-turc care s-a soldat cu zeci de mii de victime. Practic, grecii nu pot uita că au pierdut Constantinopolul, Izmirul, zona Mării Egee care este cea mai înfloritoare din Turcia, relațiile s-au reluat în 1928, însă în anii 1950-1960, mulți dintre grecii care mai erau în Istanbul au fost forțați să plece, în urma unor revolte de stradă. Puțini greci au mai rămas în Turcia.  Este o relație complicată între Grecia şi Turcia, iar această decizie ar putea veni şi pune capac, poate crea o mare frustrare în Grecia. Este acest un scop pentru Erdogan? Greu de spus în momentul de faţă datorită negocierilor asupra cărora noi nu avem acces la ele. Poate da Erdogan un imbold lumii musulmane prin această transformare? Repet, pentru islam Hagia Sophia nu este unul dintre monumentele islamice (ea a fost cel mai important locaș de cult al lumii creștine) importante pentru că nu a fost un monument islamic. Nu se poate compara cu Mecca, Medina sau Al-Aqsa. Hagia Sophia joacă un rol important prin prisma politicii religioase pe care Ankara vrea să o exploateze. Sunt noţiuni care ţin de ideologie, istorie. Erdogan are de optat; dacă o transformă în moschee înseamnă că dă un imbold lumii islamice şi vrea să facă din Turcia un model, o ideea a lui din anii 1990-2000. Nu a renunțat la idee. Din punct de vedere al zonei, nu cred că ar trebui să renunțe, dar din punct de vedere al Occidentului poate fi un semnal de rupere al legăturile cu lumea occidentală. Din punctul meu de vedere, decizia acesta este într-o balanţă care poate fi înclinată de Erdogan între spaţiul islamic și zona occidentală”, a adăugat turcologul Ionuţ Cojocaru.

UNESCO invită Turcia la dialog pe tema Hagiei Sophia

Exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu soarta fostei catedrale creştine Sfânta Sofia din Istanbul, care ar putea fi transformată din nou în moschee, UNESCO a invitat Turcia la dialog înainte de luarea unei decizii susceptibile „să aducă atingere” valorii universale a acestui monument, care are în prezent statutul de muzeu şi care a fost inclus pe lista patrimoniului mondial, scrie AFP.

Pe 2 iulie, cel mai înalt tribunal administrativ din Turcia a analizat o cerere privind reconversia în moschee a fostei bazilici creştine, o măsură pe care preşedintele Recep Tayyip Erdogan o susţine, cu riscul de a crea tensiuni în relaţiile ţării sale cu alte state.

Construită în secolul al VI-lea e.n. de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul. Catedrala a fost transformată în secolul al XV-lea e.n. în moschee după invazia otomană, apoi în muzeu în anul 1935 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit „să o ofere umanităţii”.

Contactaţi vineri de jurnaliştii de la AFP, reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), al cărei sediu se află la Paris, au subliniat într-un e-mail că Sfânta Sofia, componentă a sitului intitulat „Zonele istorice din Istanbul”, este „înscrisă pe Lista patrimoniului mondial al umanităţii în calitate de muzeu”, fapt care „aduce cu sine un anumit număr de angajamente şi de obligaţii juridice”.

„Astfel, un stat trebuie să vegheze ca nicio modificare să nu aducă atingere valorii universale excepţionale (fundamentul oricărei înscrieri pe lista UNESCO, n.r.) a bunului înscris şi aflat pe teritoriul său. Orice modificare necesită o notificare prealabilă din partea statului vizat adresată UNESCO, apoi, dacă este cazul, o examinare de către Comitetul Patrimoniului mondial”, au precizat reprezentanţii UNESCO.

UNESCO a comunicat „îngrijorările sale Republicii Turciei în mai multe e-mailuri” şi prin intermediul unui mesaj transmis ambasadorului său la UNESCO, joi seară, îndemnând totodată „autorităţile turce să înceapă un dialog înainte de a lua o decizie ce ar putea să aducă atingere valorii universale a sitului”.

Citeşte şi:

Guvernul elen impune noi restricţii la graniţe. Turiştii pot intra cu test negativ COVID-19, făcut în 72 de ore

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.