România, de la criza politică la cea economică. Mircea Coșea: ”Nu avem nicio idee despre relansarea economică și asta este marea problemă în 2021”

-


Criza politică generată odată cu demisia premierului Ludovic Orban se accentuează tot mai mult în contextul în care liderii PNL, USRPLUS și ai UDMR nu găsesc o cale comună de negociere, astfel încât să avem un nou Guvern capabil ”să se apuce de treabă”. Neînțelegerile survenite la împărțirea funcțiilor și a ministerelor ”bănoase” riscă să prelungească interimatul Cabinetului Ciucă, și totodată să genereze un posibil boicot parlamentar al PSD-AUR. În acest context, președintele Klaus Iohannis este singurul care trebuie să găsească soluția la criza politică astfel încât România să aibă un guvern solid capabil să gestioneze eficient pandemia și economia. Dincolo de aceste probleme, noul executiv trebuie să repare deficiențele pe care CE le-a găsit în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document prin care guvernarea Orban se angajase în campania electorală recent încheiată să atragă cele 30 de miliarde de la UE pentru marea relansare economică, care va începe anul viitor.

 

În momentul de față, noul Guvern trebuie să pregătească un plan de management pentru criza generată de pandemia de coronavirus care să stopeze căderea economică de la începutul anului viitor. Noul premier (Cîțu, Ciucă sau Orban) trebuie să conștientizeze faptul că statul român are o serie de cheltuieli rigide, precum pensiile şi salariile, care nu pot fi tăiate după modelul guvernării pdl-iste. De asemenea, trebuie să contruiască un buget prin intermediul căruia să echilibreze veniturile și cheltuielile, dar să și continue măsurile de sprijin luate 2020 în sectoarele afectate grav de pandemie (HoReCa). În schimb, guvernarea Orban a spus că taxele și impozitele nu vor fi majorate anul viitor, însă deja sunt vehiculate scumpiri la energie și carburanți de la 1 ianuarie 2021.

Profesorul de economie Mircea Coșea a declarat, pentru Jurnaliștii.ro, că programele electorale sunt frumoase, eseuri care se discută, dar guvernarea este dură, are nevoie de termene, de finanțare corectă și de responsabilitate.

”Nu există nicio soluție și nicio gândire la acești lideri politici cu privire la criză așa încât nu va fi bine deloc în 2021. Ne putem aștepta la o cădere a ratingului, la întârzieri în mai multe programe și cu bugetul. Problema nu este aceasta din punctul meu de vedere, ci faptul că nu avem nicio idee despre relansarea economică. Asta este marea problemă și nu criza politică. Dacă luăm programele politice ale partidelor care vor intra în coaliție, o să vedem niște eseuri literare, dar nu au nici une fel de explicație cu privire la bani, de unde îi vom lua? Banii de la UE sunt deocamdată o himeră, dar din cele 80 miliarde jumătate sunt credite, și nu sunt bani nerambursabili, sunt credite si trebuie plătite în 15 ani. S-au introdus o serie de condiționalități și toate programele pe care le trimitem acolo trec prin analiza miniștrilor de finanțe care pot să pună si alte condiționalități. Este complicat și lucrurile ar fi mers greu și fără criza asta politică. Faptul că se va face o coaliție, va crea la nivelul guvernului niste contradictii, iar în Parlament mai sunt si parlamentari care ar putea bloca. Deocamdată este impredictibilitatea și nu putem spera la lucruri extraordinare”, a declarat, pentru Jurnaliștii.ro, profesorul de economie, Mircea Coșea.

Potrivit acestuia, va trebui un guvern care să aibă un program coerent, care să ajungă la un consens pentru a rezolva problemele generate de criză și pandemie.

”Poziția pe care o are fiecare partid nu are nimic de-a face cu formarea unui guvern unitar. Programele electorale sunt frumoase, eseuri care se discută, dar programele de guvernare sunt dure, au nevoie de termene, de finanțare corectă și de responsabilitate. După ce se va forma guvernul putem discuta ce ne așteaptă. Deocamdată, nu avem predictibilitate în economie, guvernul nu poate da OUG, nu e un consens pe marile probleme”, a adăugat Mircea Coșea.

În schimb, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti din 2021, potrivit raportului „World Economic Outlook” din octombrie. Dacă în luna aprilie FMI estima că România va înregistra în 2020 o contracţie de 5%, conform noilor previziuni economia românească ar urma să înregistreze o contracţie de 4,8% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra o creștere de 4,6%, peste cifra de 3,9% avansată în primăvară.

Noile estimări ale FMI sunt mai optimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care săptămâna trecută prognoza că România va înregistra o scădere de 5,7% în 2020. În schimb, pentru anul viitor, Banca Mondială estimează că economia va înregistra o relansare de 4,9%. De asemenea, Fondul şi-a îmbunătăţit şi estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,3% din PIB, în condiţiile în care în primăvară prognoza un deficit de cont curent de 5,5% din PIB. Anul următor, nivelul deficitului de cont curent se va reduce până la 4,5% din PIB, mai bine decât reducerea până la 4,7% din PIB pe care o preconiza în aprilie.

Noile estimări ale FMI sunt mai optimiste şi în ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului, care ar urma să crească de la 3,9% în 2019 până la 7,9% în 2020, semnificativ mai puţin faţă de avansul până la 10,1% cât estima în aprilie. În schimb, previziunile pentru 2021, când rata şomajului ar urma să se reducă până la 6%, au rămas nemodificate.

BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României în 2021

Potrivit BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% previzionat în mai. Astfel, oficialii BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României în 2021, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai 2020. De asemenea, se va ajunge din nou la nivelul PIB per capita din 2019 în trimestrul doi din 2022, apreciază BERD, care previzionează că în primul semestru din acest an economia României s-a contractat cu 3,9%.

După o creştere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut şi declinul exporturilor. Starea de urgenţă introdusă la mijlocul lunii martie şi măsurile de izolare menite să oprească răspândirea pandemiei de coronavirus (Covid-19) au durat până la mijlocul lunii mai, afectând sever călătoriile, activitatea economică şi încrederea consumatorilor şi a companiilor, se arată în raport.

Măsurile de izolare au avut un impact semnificativ asupra consumului privat: vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproape o cincime în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2019, deşi în următoarele luni s-a observat o oarecare redresare. Producţia industrială s-a prăbuşit în aprilie, scăzând cu aproape 40% faţă de perioada similară din 2019, provocând declinul exporturilor de bunuri, apreciază BERD.

În primul semestru din acest an, economia României s-a contractat cu 3,9%, consumul privat a scăzut cu 5%, iar exporturile cu 15%. În iunie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,2%, în linie cu ţinta BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Citește și:

UPDATE.Barna schimbă tactica de negociere cu PNL. Falcă: ”Cred că astfel de ieșiri nu ajută pe nimeni”


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.