Criză în Golful Persic. Iranul forţează o posibilă confruntare militară cu SUA şi Marea Britanie?

-


Situaţia tensionată din ultima perioadă de timp din Strâmtoarea Ormuz s-ar putea transforma oricând într-o confruntare militară în contextul în care regimul islamic de la Teheran nu mai acceptă sancţiunile impuse de SUA, şi pentru moment continuă o politică de şantaj în relaţia cu Occidentul, aducând în prim plan dosarul nuclear.

 

Ultimul incident din zonă a fost determinat de Iran şi a implicat petrolierul britanic Stena Impero reţinut vineri de marina iraniană  sub pretextul că ar fi fost implicat într-un accident cu o ambarcaţiune de pescuit iraniană şi ar fi  ignorat apelul de urgenţă al acesteia.

Toţi cei 23 de membri ai petrolierului sunt în portul Bandar Abbas şi vor rămâne pe vas până la sfârşitul unei investigaţii în curs de desfăşurare, potrivit unor surse militare citate de agenţia iraniană Fars.

„A fost implicat într-un accident cu o navă de pescuit iraniană. Când aceasta a trimis un apel de urgenţă, vasul sub pavilion britanic a ignorat acest lucru”, a declarat, pentru Fars, şeful Organizaţiei Maritime şi a Porturilor din provincia sudică Hormozgan, Allahmorad Afifipour.

Echipajul este alcătuit din 18 cetăţeni indieni şi alţi cinci din Rusia, Filipine, Lituania şi din alte ţări. De asemenea, petrolierul Stena Impero a fost dus la Bandar Abbas vineri seara de forţele navale ale Gărzilor Revoluţionare, iar anchetarea accidentului a început astăzi.  În schimb, Marea Britanie a anunţat anterior că este în căutare urgentă de informaţii despre petrolier, care se îndrepta spre un port din Arabia Saudită şi brusc şi-a schimbat cursul după trecerea prin strâmtoarea de la intrarea în Golful Persic.

În momentul de faţă, relaţiile dintre Iran şi Occident au devenit din ce în ce mai tensionate de când marina britanică a capturat petrolierul iranian Grace 1 în Gibraltar, pe 4 iulie, sub suspiciunea de contrabandă cu petrol către Siria, ceea ce încalcă sancţiunile UE.

Trump pregăteşte ofensiva militară contra Teheranului

Pe 21 iunie, preşedintele SUA, Donald Trump  a anulat în ultimul moment un atac militar american împotriva unor ţinte iraniene sub pretextul unor pierderi uriaşe de vieţi omeneşti.

”În mesajul său, Trump a spus că este împotriva oricărui război cu Iranul şi că vrea convorbiri cu Teheranul pe diverse teme. El a acordat o scurtă perioadă de timp pentru a obţine un răspuns, dar răspunsul imediat al Iranului a fost că liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, este cel care decide în acest caz”, a declarat pentru Reuters, surse iraniene.

Dacă în iunie regimul islamic a scăpat milimetric de un atac surpriză al SUA, tensiunile tot mai evidente din zona Golfului Persic sunt argumente solide pentru SUA să înceapă construcţia unei alianţe împotriva Teheranului. Pe de altă parte, este greu de crezut că regimul de la Teheran ar mai putea rezista în plan intern în contextul declinului economic şi al unei opoziţii tot mai pregnante în rândul populaţiei.

Dacă Trump nu s-ar fi răzgândit în ultimul moment, avioanele americane ar fi lovit
numeroase baterii de radar şi rachete iraniene, potrivit documentului, care citează înalţi oficiali ai administraţiei implicaţi sau informaţi în legătură cu deliberările. Loviturile iraniene erau programate pentru primele ore ale zilei, pentru a diminua riscul pentru armata iraniană sau pentru civili, scria cotidianul NYT.

Preţul petrolului creşte uşor

Preţurile petrolului au crescut vineri cu aproape 2%, ca urmare a amplificării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce marina americană a doborât o dronă iraniană în Strâmtoarea Urmuz, care are o importanţă majoră pentru tranzitul petrolului.

În schimb, cotaţiile petrolului se îndreaptă spre cel mai mare declin săptămânal din ultimele şapte săptămâni, pe fondul anticipării unei relaxări a tensiunilor în Orientul Mijlociu, dar şi de îngrijorările legate de cererea în scădere.

Preţul petrolului Brent este în urcare cu 1,9%, la 63,1 dolari pe baril, după un declin de 2,7% consemnat joi, când a scăzut pentru a patra zi consecutiv. Cotaţia petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,5%, la 56,13 dolari pe baril. În şedinţa de tranzacţionare de joi, preţul petrolului WTI a închis în scădere cu 2,6%. Pe ansamblul săptămânii, petrolul american se îndreaptă spre o scădere de peste 6%.

În spatele creşterilor de vineri se află şi indiciile că Rezerva Federală va reduce agresiv dobânzile pentru a susţine economia americană, a declarat un analist Stephen Innes, partener la Vanguard Markets.

Citeşte şi:

Un nou eşec al Guvernului Dăncilă la Bruxelles? România, din nou în corzi


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.