Cum ar arăta România dacă ar pleca toți nemulțumiții

-


Ideea acestui articol a plecat de la o serie de comentarii și mesaje primite la mai multe articole în care deplâng progresul acestei țări.

Cum nu pot să răspund la unele comentarii, riscând să par pasiv-agresiv, ori să intru înt-o avalanșă din care să nu se mai înțeleagă nimic și să ne aruncăm vorbe-n online doar pentru că „tu greșești!”-„ba tu greșești!”, m-am hotărât să dau un răspuns mai amplu la întrebarea: „Bonea, de ce nu pleci dacă nu-ți place?”.

În primul rând, hai să stabilim un lucru. Deja se pleacă. 

Pleacă valuri de nemulțumiți. Cred că un procent infim din românii plecați peste hotare o fac de bine ce-i în țară, dar dintr-o dragoste nebună de a încerca și altceva. Majoritatea pleacă pentru că treaba pute. Prin plecarea lor confirmă faptul că motivația de a face ceva în țară a dispărut. Nimeni nu s-ar duce de nebun să șteargă pensionari la fund în Italia, ori să strângă gunoaie prin Anglia, dacă-n țară ar avea un salariu decent, o viață liniștită și (cât de cât) sănătoasă. Cu toate că și-n exemplele enumerate de mine mai devreme sunt mai mulți factori de luat în seamă: dacă nivelul tău educațional te duce-n punctul în care știi doar să ștergi oameni la fund, e clar că vei alege opțiunea de a o face pe bani mai mulți. Multe variabile…

În același timp, îți pleacă și elita. Lumea bună. Sictirită. Care nu vrea să-și risipească viața unde simte că n-are rost. Niște nemulțumiți.

Momentan în țară avem trei categorii de oameni, grosso modo:

1. Nemulțumiții activi – aceia care-și verbalizează stresul, care spun ce-i doare. E posibil să exagereze pe alocuri, să fie pasionali, să dramatizeze și să încarce alți oameni cu o stare negativă, dar au rolul lor în societate. Ei arată cu insistență problemele. Ai nevoie de cineva care să-ți spună unde și ce doare. Când vine vorba de schimbări, până nu pleacă, sunt cea mai bună tabără. Te poți baza pe ei pentru reforme cu adevărat importante.

2. Nemulțumiții pasivi – îi deranjează, dar s-au resemnat. Din gura lor auzi cel mai des „asta-i România”, „numa` la noi” și „n-ai cu cine…”-uri. Nu mai faci nimic cu ei. Sunt blazați, obosiți, deprimați. Dacă nu-i împinge cineva de la spate să plece, ori să-și schimbe tonusul, o să îmbătrânească urât.

3. „Zugravii” – ăștia sunt cea mai periculoasă și enervantă tabără. Sunt ăia care se agață de orice urmă de glorie pentru a le da în cap nemulțumiților. Sunt ăia care-ți spun că România are mii de olimpici, cu toate că majoritatea vor pune marfă pe raft în supermaketuri. Le spui că țara-i plină de gunoaie, îți vor spune de Eminescu. Le spui că românii sunt analfabeți funcționali și-l vor arunca-n luptă pe Coandă. Dacă mai sunt și creștino-dacopați, te-ai lins pe bot de dialog rațional. Îi sperie schimbarea cerută de nemulțumiții activi și îi enervează faptul că nu văd „partea bună”.

Cum rămâne România?

Și acum revin la tema titlului. Îți pleacă nemulțumiții. Ăia vocali. Ăia care ocazional mai ridică tonul, mai fac o campanie anti-ceva nociv. Cum rămâne România? Abia atunci rămâne pradă unor lideri fără scrupule, liniștiți că au pe cine să fure: un grup resemnat și un altul care le spală păcatele cu amintiri mai mult sau mai puțin reale.

Acestea fiind zise, fiți nemulțumiți. E posibil să ajute. Cu recomandarea să nu somatizați.

Fotografia e un comentariu primit la articol acesta: https://www.jurnalistii.ro/nesimtirea-fardata-ca-eveniment-cultural/

Citește și:

Coaliția pentru Familie, un pericol pentru societatea românească?


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.