Cum schimbă decizia lui Donald Trump în chestiunea Ierusalimului arhitectura Orientului Mijlociu

-


Gestul preşedintelui american, Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului ar putea reaprinde conflictul dintre lumea arabă şi statul evreu. Oraşul Ierusalim este sfânt pentru creştini, musulmani cât şi pentru evrei. Costurile pentru administraţia Trump sunt imense, dacă lumea arabă se va uni contra Israelului, iar SUA va pierde poziţia de mediator în regiunea Orientului Mijlociu, în contextul în care războiul contra ISIS de pe teritoriul Siriei nu s-a încheiat.

Din punct de vedere politic, Ierusalimul este un subiect delicat pe eşichierul relaţiilor internaţionale.  Israelul  susţine  că este capitala sa şi cu  întreaga parte estică,  pe care a ocupat-o în 1967. De asemenea, palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie proclamat drept capitală a statului lor.  Practic, decizia lui Donald Trump riscă să schimbe fundamental arhitectura de securitate din regiune.

„Ierusalimul e capitala Israelului, iar acest lucru nu e nimic mai mult decât o recunoaştere a realităţii. Le cer tuturor părţilor implicate să menţină actualul statut al locurilor sfinte din Ierusalim, inclusiv la Muntele Templului”, a declarat preşedintele SUA, Donald Trump.

În schimb, sute de palestinieni au ieşit în stradă după decizia lui Trump în semn de protest şi au avut loc  ciocniri cu forţele de securitate israeliene, care au fost suplimentate în zonă.

„Aceste măsuri respinse de noi creează piedici în calea eforturilor pentru pace şi reflectă retragerea Statelor Unite din rolul său de mediator de pace”, a declarat Mahmoud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, potrivit AFP.

sursa foto: CNN

La rândul său, premierul israelian Benianmin Netanyahu consideră că decizia şefului administraţiei americane este un pas pentru consolidarea procesului de pace din regiune.

„Decizia preşedintelui este un pas important către pace, fiindcă nu poate exista pace atât timp cât Ierusalimul nu este considerat capitală a Israelului”, a declarat Beniamin Netanyahu.

În momentul de faţă, Occidentul a adoptat o poziţie echidistantă şi a cerut cetăţenilor săi să evite să călătorească  în această perioadă în Orientul Mijlociu.

„Este o decizie care va avea  repercursiuni în regiune. Deocamdată nu va fi reevaluată pe toate palierele. Din ceea ce se vede public, decizia preşedintelui Trump a venit într-un moment tensionat în Orientul Mijlociu. Discutăm despre Ierusalim, locul unde avem trei religii importante: creştină, musulmană şi mozaică. Tensiunile sunt foarte mari între Estul şi Vestul Ierusalimului. După declaraţiile cu Iranul şi retragerea din acordurile transatlantice este o situaţie fără precedent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU unde SUA s-a izolat”, a declarat, pentru Jurnalistii.ro, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.

Ierusalimul este situat în Munţii Iudeii între Marea Mediterană şi Marea Moartă şi are o istorie zbuciumată: a fost distrus din temelii de două ori,  asediat de 23 de ori, atacat de 52 de ori şi capturat de  44 de ori.

Din punct de vedere istoric, palestinienii revendică partea estică a Ierusalimului, pe care o doresc capitala viitorului lor stat independent, în timp ce Israelul îl consideră capitala sa unică şi indivizibilă pentru eternitate.

Pentru evrei este epicentrul naţional şi spiritual  al tărâmului făgăduinţei, locul unde Avraam a vrut să-l sacrifice pe Isaac, al gloriei lui David şi al Templului lui Solomon.

Pentru creştini este oraşul lui Iisus, al ultimelor lui zile pe pământ, al Cinei de Taină, al Crucificării şi Învierii, iar pentru arabi este al treilea loc sfânt, după Mecca şi Medina, unde Profetul Mahomed s-a înălţat la ceruri.

În 1947, ONU a dispus internaţionalizarea Ierusalimului pentru ca oraşul să nu fie subordonat nici evreilor şi nici palestinienilor, până când în 1949, premierul David Ben Gurion a decis ca Ierusalimul să devină capitala statului evreu.

sursa foto: La Repubblica

Delimitarea oraşului a fost stabilită în urma „războiului de șase zile”, pe criterii strategice, iar după anexarea de către Israel a părtii de est a Ierusalimului, în anul 1967, s-au construit cartiere noi, la sud: Gilo şi Har Homa, la nord și nord-vest: Ramot, Ramat-Eșkol şi Ghivat Țarfatit, iar la nord-est: Neve Yakov și Pisgat Zeev.

În anul 1981, Oraşul Vechi din Ierusalim a fost recunoscut de UNESCO drept  patrimoniu universal al omenirii pentru siturile sale arheologice.

În centrul oraşului se înalţă Muntele Templului, unul dintre cele mai importante locuri religioase din Vechiul Oraş al Ierusalimului pentru trei religii: iudaism, islam și  creştinism.

Pe Muntele Templului, denumit de evrei Har Habait şi de musulmani sanctuarul Haram al Sharif, se află Zidul de Apus, sau Zidul Plângerii, vechi de două milenii, un vestigiu al zidului construit de regele Irod pentru a înconjura curtea Templului iudeu.

A devenit loc principal de pelerinaj pentru evrei în timpul ocupaţiei otomane, deplângând distrugerea Templului care, mai mult de un mileniu, a fost centrul religios, spiritual şi cultural.

După ce în 1967, Oraşul Vechi a fost ocupat de armata israeliană şi a intrat sub controlul Israelului, autorităţile au dispus dărâmarea cartierului marocan din vecinătate şi, în faţa Zidului, s-a creat o mare esplanadă.

Aici, se adună credincioşii evrei zilnic pentru rugăciune, cu ocazia sărbătorilor cultului mozaic sau pentru ceremoniile de Bar Mitzvah. Zidul este şi loc de reculegere pentru oaspeţii statului Israel şi punct de atracţie pentru sute de mii de turişti de toate confesiunile.

Arabii se referă la zid cu termenul Al Buraq al Sharif şi cred că aici ar fi fost locul unde Mohamed şi-a legat armăsarul sau animalul fantastic înaripat, Buraq, înainte de a se ridica la cer.

În complexul religios de pe Muntele Templului, în apropierea Zidului venerat de evrei, este şi Moscheea Al-Aqsa, cea mai mare moschee din Ierusalim, care poate găzdui în interior şi în jurul său peste 5000 de persoane.

Este un loc sacru al islamului, construită de omeiazi, pe locul unde se crede că ar fi fost ruinele templului evreiesc distrus de romani. A fost terminată în anul 710, distrusă de mai multe ori de cutremure şi reconstruită de cel puţin cinci ori, ultima dată în anul  1035.

Lângă Al-Aqsa este sanctuarul Domul Stâncii, cea mai veche construcţie islamică funcţională din lume, construit la sfârşitul secolului VII de Califul Abd al-Malik. În direcţia pietrei peste care s-a ridicat Domul se stabilise în trecut pentru musulmani prima orientare de rugăciune, înainte de a se trece la orientarea către Mecca.

Printre străduţele aglomerate şi răsucite ale vechiului Ierusalim se strecoară Via Dolorosa, Drumul Durerii sau Drumul Crucii, care duce de la Mănăstirea Ecce Homo până la Biserica Sfântului Mormânt. Este calea, care potrivit tradiţiei creştine,  Mântuitorul a fost dus spre răstignire, începând cu judecarea şi terminând cu înmormântarea.

sursa foto: Agerpres

Drumul Crucii este parcurs de pelerini încă de la jumătatea secolului al IV-lea, când împăratul Constantin cel Mare a oferit creştinismului libertatea râvnită. Astăzi, pelerinii şi turiştii parcurg cei 500 de metri pe străduţe înguste, printre tarabele comercianţilor şi cele 14 staţii ale crucii, fiecare comemorând un moment semnificativ.

Fiecare staţie este marcată cu cifre romane pe o placă. Prima staţie este locul unde Pilat l-a condamnat la moarte pe Mântuitor, a doua marchează momentul în care i s-a dat crucea acestuia.

Locul este venerat de creştini ca fiind Golgota, dealul unde a fost crucificat, înmormântat şi unde a înviat Iisus.

Astăzi, biserica este catedrala Patriarhiei Ortodoxe Grecești a Ierusalimului şi aici se țin slujbe religioase de către  bisericile ortodoxe răsăritene, orientale și de  cea romano-catolică.

Mai puteţi citi şi:Scandal de spionaj în plenul comunitar. KGBela, acuzat

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *