Cum va arăta România peste alți 100 de ani

-


Nu mulți români au sărbătorit Centenarul cum se cuvine. Este oarecum un lucru de înțeles: este greu să sărbătorești o țară care, în 100 de ani de existență, nu a fost în stare să-și construiască un număr rezonabil de autostrăzi, școli sau spitale.

Desigur, această stare de fapt poate avea cumva circumstanțe atenuante: conform unui banc apărut recent în presa scrisă, „datorită” comuniștilor care ne-au condus și încă o mai fac, din ultimii 100 de ani ai României, 60 au fost mai degrabă ani de sărbătorire ai Rusiei.

Este posibil, însă, ca Moscova să nu aibă mare legătură și cu două știri care, cel puțin pe mine, m-au marcat suficient pentru a nu mai fi fericit de ziua României: cazul bebelușilor infectați cu microbi într-o maternitate a capitalei unei țări europene a mileniului trei și tragedia morții de foame a unei fetițe de doi ani a cărei mama era plecată în străinătate, la muncă.

Iată, pentru toți cei ce s-au agitat cu fâlfâirea de sâmbăta aceasta a steagului tricolor, România rămâne cu cea mai mare rată a emigrației din Europa: avem milioane de români care sărbătoresc (dacă sărbătoresc!) 1 decembrie departe de casă. Și suntem în același timp lideri în Europa la mortalitate infantilă. Să fim, deci, mândri că suntem români. La mulți ani!

Acestea fiind zise, să trecem totuși la lucruri poate ceva mai vesele. Cum ar fi, de exemplu, exercițiul de a ne imagina cum va arăta România Bicentenară. Cea de peste alți o sută de ani. Voi încerca să propun câteva schițe, referindu-mă exclusiv la dezvoltarea demografică și psihosocială.

Din punct de vedere demografic, specialiștii afirmă că, la jumătatea acestui secol, România va ajunge undeva la 15 milioane de cetățeni, iar probabil în anul 2118 vom fi până în 10 milioane.

Aparent, situația este îngrijorătoare, asta dacă nu combinăm această situație cu dezvoltarea noilor tehnologii. Cine ar fi spus acum 30 de ani că va avea în buzunar un telefon de patru ori mai subțire decât o cutie de țigări, telefon cu care va putea face un apel video în orice colț al lumii și cu care va putea găsi orice informație disponibilă pe planetă, ar fi fost cu siguranță închis la spitalul de nebuni. În general, cam aceeași soarta o poate avea azi cineva care va spune că în 2080 imprimanta 3D din bucătărie îți va printa un kg de roșii și un litru de lapte. Următorii o sută de ani vor veni cu o dezvoltare uluitoare a tehnologiei care acum este aproape imposibil de imaginat de către om, o lume în care roboții vor face aproape totul, specialiștii subliniind încă de azi că peste 70% dintre meseriile pe care le cunoaștem acum vor dispărea în următoarele trei decenii.

Această schimbare a societății va veni la pachet cu o nouă clasă socială dominantă: cea a șomerilor.

Ce vor face guvernele pentru a-i asigura social pe aceștia nu este subiectul articolului. Important este un lucru: nu e rău să fii un popor mic. Important este să nu fii un popor mic și prost. Evreii sunt sub 18 milioane răspândiți pe tot mapamondul și, cu toate acestea, conduc lumea. De ce? Pentru că acest popor a avut de mii de ani o afinitate pentru învățătură!

Revenind la poporul român, tăvălugul dezvoltării tehnologiei va distruge treptat orice formă de rezistență a comunist-conservatorilor din învățământul românesc și, până în 2050, România va avea un sistem educațional modern.

În 100 de ani vor dispărea, evident, și generațiile crescute în haosul primelor decenii din acest secol. Cel mai probabil, copiii români și ai celorlalte popoare din estul Europei vor avea o „foame” de învățătură direct proporțională cu anii de „întuneric” din trecut, România dezvoltând astfel un tineret superior din acest punct de vedere.

Nu e rău să fii un popor mic. Important este să nu fii un popor mic și prost.

În sfârșit, forțate de modernism, femeile de etnie romă vor începe treptat să se emancipeze, ajungând la mijlocul secolului la procrearea unui număr de copii asemănător cu al româncelor, asta pentru a mai liniști spiritele celor temători de incapacitatea României de a integra această etnie.

Conform unor alte studii, populația urbană va crește în 2118 la 90%, cele mai importante orașe ale României crescând în următoarele decenii cu peste 50%.

WC-ul din fundul curții satului românesc va dispărea, deci, nu prin modernizare, ci odată cu satul. Cu excepția Bucureștiului, a cărui supraîncărcare va fi greu de gestionat până pe la mijlocul acestui secol, în următoarele două-trei decenii, Clujul, Timișoara, Oradea, Brașovul și Sibiul vor deveni niște orașe europene în tot ceea ce presupune acest lucru. Alte orașe mari ale țării le vor urma drumul până în anul 2050.

Din punct de vedere psihosocial, undeva la mijlocul acestui secol, tot tehnologia va pecetlui dominația comunităților unite pe baza unor valori în detrimentul comunităților unite pe baza legăturilor de rudenie. Mătușa sau unchiul vor avea de acum înainte un spațiu mult mai redus de intervenție din cauza faptului că, la recrutarea în majoritatea joburilor (inclusiv „bugetare”), accesul se va face bătând palma sau, mai bine zis, displayul unui robot de la resurse umane.

Transformarea societății va fi accelerată de dispariția fizică a vechilor generații și de întoarcerea treptată acasă a multor dintre cei plecați în Uniunea Europeană, oameni care s-au „infectat” cu o nouă concepție asupra a ceea ce trebuie să primească din partea politicului. Mentalitatea clasei politice va fi astfel schimbată.

În privința timpului când se va întâmpla această chestiune, va trebui însă să fim pesimiști: nu ne putem aștepta la minuni până în anul 2040.

 

Citește și:

Spiru Haret, „Omul Şcolii” care a mutat reforma învăţământului din zona politică în sfera vieţii publice

Constantin Angelescu, medicul care a reformat sistemul de învățământ interbelic

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.