Dascălii slab pregătiți nu mai au ce căuta la ore. Câteva explicații de la o învățătoare care a mâncat pâinea amară a suplinitorului timp de 9 ani

-


Mara Luana Rauca, învățătoarea care de-a lungul timpului a sancționat multe dintre derapajele din sistemul de Educație, a făcut-o și acum în contextul titularizării din acest an, când circa 4000 de candidați s-au retras din examen.

 

În opinia sa, un profesor care fuge de examenul de titularizare nu-i poate învăța nimic pe elevi, deși are pretenția să intre la clasă cu catalogul sub braț.

În aceeași radiografie, Luana Rauca atinge și stringenta problemă a elevilor cu rezultate slabe la Evaluarea Națională, subliniind că programa la clasă ar trebui să fie diferențiată pentru a se da o șansă și elevilor care au un ritm mai lent.

„Îmi pare rău, dar voi tăia în carne vie! Așa sunt eu, directă și știu că va fi greu de digerat pentru mulți ceea ce voi scrie.

 A trecut încă un examen de titularizare. Înțeleg că aproximativ 4000 de candidați s-au retras după ce au văzut subiectele și au pretenția ca din septembrie să aibă post, să intre cu catalogul sub braț mândri de ei și să învețe niște copii. Mă întreb ce ar putea să-i învețe atâta timp cât dumnealor nu și-au asumat acest examen. Am dat o groază de examene pe parcursul carierei mele, am fost 9 ani suplinitoare, deci am mâncat pâinea aceasta amară și știu cât de greu este să te titularizezi. Însă nu am abandonat niciodată lupta, nu am dat mită ca să obțin un post, am plecat cu inima frântă din școlile în care am predat și am mers mai departe cu încredere că voi reuși.

Și am reușit după 9 ani de muncă, 4 școli în care am luat-o mereu de la zero fără să mă plâng și note cu care m-aș fi putut titulariza dacă ar fi fost posturi suficiente. Dar am învățat pe rupte și nu am ieșit din niciun examen.

Cei care au ieșit din acest ultim examen au fost înscriși la el și apar ca prezenți în ziua desfășurării lui. Așadar ce notă ar putea merita? Să înțeleg că nu ar fi fost în stare nici măcar de 5 să scrie? În cazul acesta este grav și atunci aceștia nu au ce căuta la catedră fiindcă acolo este locul profesioniștilor. Ce-i poate învăța un educator, un învățător sau un profesor care a ieșit din examenul de titularizare fără să scrie ceva sau unul care a luat sub 5? Vă spun că nimic.

Doamna ministru are dreptate. Nu poți primi la catedră astfel de oameni. Să se pregătească mai mult și apoi să aibă dreptul de a preda și de a evalua. Nu te poți numi profesor în aceste condiții.

Știu că îmi voi atrage un val de critici și voi fi blamată pentru aceste gânduri, dar nu îmi pasă. Îmi pasă însă de starea învățământului, îmi pasă de elevii care vor avea din toamnă un profesor slab pregătit.

În învățământ trebuie să fie loc doar pentru cadre foarte bine pregătite cu examene date și promovate cu simț de răspundere. Pregătirea aceasta trebuie făcută în licee pedagogice și universități, iar examenele să fie riguroase. Practica pedagogică și metodica constituie baza fără de care nu se poate construi un bun profesionist. Din păcate, observ că nu se prea pune accent pe acestea, iar candidații la titlul de profesor sunt lăsați să se descurce și să învețe din stânga și din dreapta, nu din centrele care ar trebui să se ocupe cu formarea lor.

Observ și că în presă se continuă cu dezinformarea publicului în legătură cu salariile debutanților (4000 de lei, poate brut, fiindcă net nu se poate), ca pretext pentru multitudinea de cereri de intrare în învățământ.

De asemenea, circulă ura împotriva pensionarilor care ar putea fi chemați ca să predea la clasele unde nu vor fi profesori. Acești pensionari au școala făcută cu seriozitate, iar experiența lor este aur pentru micii învățăcei.

Aș vrea să ating și problema rezultatelor slabe de la EN și bacalaureat. A devenit sport național să ne uităm în grădina celui de dinaintea noastră. Învățătorul dă vina pe educator, iar profesorul pe învățător pentru ceea ce nu știe copilul. Părintele dă vina pe toți.

Este simplu să nu ne asumăm și să căutăm vinovați pe cei care au fost înaintea noastră. Nu de puține ori am auzit spunându-mi-se că unii dintre foștii elevi nu știu să citească cursiv sau nu știu tabla înmulțirii. Culmea este că o învățaseră, iar rezultatele la teste confirmă acest lucru. Între timp la gimnaziu au început să uite.

Cu acești elevi am lucrat și i-am evaluat diferențiat după puterile lor. Oare s-a continuat această muncă și în gimnaziu? Este dificil, știu, dar trebuie să îi ajutăm și pe acești copii să performeze cu pași mici. Nu trebuie să-i ignorăm 4 ani de zile și să lucrăm cu ceilalți doar de dragul de a respecta programa.

Îmi permit să dau un sfat colegilor profesori de română și de matematică. Lucrați diferențiat și puneți mai mult accent pe noțiunile cu adevărat importante: citit, povestit, transcris, vocabular și cele 4 sfinte operații matematice.

Cele mai slabe rezultate sunt înregistrate la matematică. Lăsați teoremele și radicalii deoparte, lucrați-le doar cu cei care pot. Cu cei mai puțin înzestrați bateți apa-n piuă cu cele 4 operații. Învățați-i să jongleze cu ele fiindcă doar cu acestea rămân în viață și vor fi capabili să ia sfântul 5 la EN. Nu-i mai aglomerați cu noțiuni peste capacitatea lor de înțelegere și asimilare. Aplecați-vă și asupra acestor copii și ajutați-i să evolueze. La sfârșitul clasei a VIII- a un elev trebuie să fie capabil să citească un text la prima vedere, să extragă din el informațiile necesare pentru a rezolva itemii propuși la examenul de limba română, iar la matematică dacă stăpânește cele 4 operații, este capabil să deseneze figura la geometrie și cunoaște noțiuni elementare poate rezolva măcar jumătate din subiecte.

M-am referit strict la elevii mai greoi în învățare care au nevoie de o programă adaptată nevoilor lor și care se pot autodepăși lucrându-se cu aceștia într-o manieră mai simplificată.

În cancelarie profesorii trebuie să facă echipă pentru ca rezultatele elevilor să crească. Din păcate, acest lucru este rar întâlnit în școlile noastre. Încă se merge pe ideea că profesorul este „suveran la ora lui” reieșind de aici individualismul acestuia în raport cu colegii de cancelarie.

Spiritul de echipă încă nu este suficient de dezvoltat la noi, iar acest lucru nu face decât să dăuneze și mai mult calității educației din România.

Am să închei subliniind necesitatea asumării rolului pe care trebuie să îl avem în fața elevilor noștri și a primirii în sistem doar a celor capabili să-i pună în mișcare rotițele”.

Măsură lui Andronescu

Profesorii care au luat sub 5 la examenul de titularizare sau nu au mai intrat în sala de examen nu mai au dreptul să predea. Timp de un an, nici ca suplinitori. Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, susține că doar așa va putea performa sistemul.

„Eu nu cred că poți să fii un profesor care să iei mai puțin de 5 și tu să pretinzi elevilor tăi să ia note de 10. Nu mai pot intra anul acesta, pot să se pregătească și să revină la anul la titularizare și să promoveze. În momentul în care ai intrat în examen, deci te-ai înscris, ai venit la prima lucrare scrisă și ai constatat că nu știi subiectele și te-ai retras, asta înseamnă că n-ai fost în stare să iei măcar nota 5 și sigur că trebuie să judecăm cu aceeași măsură”, a declarat Ecaterina Andronescu, la Digi24.

Câteva mii de profesori ar putea să nu mai intre la ore nici ca suplinitori, din septembrie.

Citește și:

8 profesori din Capitală au luat note mai mici de 1,50 la titularizare

UPDATE. Rezultate titularizare 2019


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.