De ce a făcut atât de multe victime erupţia vulcanului Fuego din Guatemala?

-


75 de oameni au murit şi alte aproximativ 200 de persoane sunt date dispărute după ce vulcanul Fuego – Vulcanul Focului – din Guatemala a erupt pe data de 3 iunie și o nouă erupție a avut loc marți, luându-i prin surprindere chiar și pe specialiști. În ultimii ani, Fuego a avut, în mod constant, erupții mici de gaze și cenușă, care nu reprezintă vreun risc pentru populația din jurul vulcanului. Însă, Fuego deţine și o reputație privind producerea unor erupții explozive mai mari.

Aceste erupții mai mari vin cu două pericole principale. Este vorba de aruncarea de cenuşă şi lavă și de fluxurile piroclastice. Dintre acestea, fluxurile piroclastice reprezintă „ucigașii” cei mai periculoși și sunt responsabili pentru decesele de la ultima erupție a vulcanului Fuego.

Mai exact, fluxul piroclastic (care duminică a aruncat cenușă în aer la o distanță de peste 6 km) reprezintă un amestec de gaze, cenușă și roci vulcanice de înaltă temperatură formate în timpul erupției vulcanului. Fluxul sau debitul acestuia poate ajunge, uneori, la o viteză de până la 720 kilometri pe oră și la o temperatură a gazului de la 100 la 800 de grade C.

Fluxurile piroclastice mai sunt cunoscute și sub denumirea de curenți de densitate piroclastică şi pot „călători” extrem de rapid mai ales pe pante abrupte.

În general, vitezele variază între 110-320 km/h, dar au fost înregistrate şi viteze care ajung la 720 km/h. Deoarece acestea sunt mai grele (mai dense) decât aerul, ele tind să prindă viteza maximă în special în văi.

În plus, densitatea lor mai ridicată le dă un impuls, astfel încât să poată „călători” şi mai departe de văi, „urcând” chiar munții.

Deși la prima vedere fluxul piroclastic este un nor uriaș de praf, la interior este o furtună violentă de roci fierbinți, spune Janine Krippner, vulcanolog la Concord University.

„Nu seamănă cu nimic de pe Pământ. Oamenii sunt familiarizați cu avalanșele sau alunecările de teren, dar fluxurile piroclastice se mișcă și mai rapid, cu mai mult de 80 de kilometri pe oră. Partea superioară a acestora seamănă cu o furtună de nisip, dar este plină cu gaze fierbinți, ale căror temperaturi sunt între 200 și 700 grade Celsius”, spune Krippner.

„Baza acestor nori este formată dintr-o aglomerare de roci haotice. Sunt bolovani care se sparg în bucăți mai mici. Acestea pot doborî copacii ca pe niște bețe de chibrit și pot distruge case. Pot face mașinile să zboare. Sunt incredibil de periculoase.”, completează cercetătorul.

Un alt exemplu destul de cunoscut al unui flux piroclastic care a cauzat foarte multe decese a avut loc în cazul erupţiei vulcanului Pelée din insula Martinica, din data de 8 mai 1902. Fluxurile piroclastice au distrus orașul Saint-Pierre și au ucis aproximativ 30.000 de persoane.

Citește și: 

Dieta alimentară care creşte riscul de diabet

Ce efecte poate avea încălzirea globală asupra sănătăţii oamenilor? Avertismentul specialiştilor

Ce efecte au, de fapt, suplimentele de vitamine asupra organismului

Urmărește Jurnaliștii.ro și pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi și mai importante știri ale zilei! 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.