Finanțele României, în colaps. Deficitul bugetar a urcat la 6,36% din PIB în luna septembrie

-


Mai mult de jumătate din deficitul înregistrat în primele nouă luni ale anului, respectiv 37,12 miliarde de lei (3,51% din PIB), reprezintă sumele injectate în mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, arată Ministerul Finanţelor Publice, în raportul privind execuţia bugetului general consolidat în perioada ianuarie-septembrie 2020.

 

În primele nouă luni ale anului 2020, execuţia bugetară indică un deficit bugetar de 67,27 miliarde de lei (6,36% din PIB), de aproape trei ori mai mare faţă de deficitul de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB, consemnat în perioada similară a anului trecut. Astfel, în condiţiile în care după primele opt luni ale acestui an deficitul bugetar se cifra la 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), numai în luna septembrie soldul negativ a urcat cu 12,5 miliarde de lei, un sfert din deficitul înregistrat în tot anul 2019 (48,3 miliarde de lei).

„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde de lei), de creşterea cu 3,22 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde de lei”, se arată în raportul MFP.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde de lei.

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracţia încasărilor nete din TVA.

În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale se menţine şi în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

„Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 18,08 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,1% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, cu 41,4% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende cele aferente Declaraţiei unice (12,2%, respectiv 19% an/an). În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6%, în perioada decembrie 2019 – august 20 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 1,1% în primele nouă luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna septembrie prezintă o accelerare (+5,3% an/an), în concordanţă cu baza macroeconomică”, arată MFP.

În ceea ce priveşte contribuţiile de asigurări, acestea au totalizat 82,92 miliarde de lei în perioada menţionată, fiind în stagnare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, evoluţia lunară reflectă o revenire a dinamicii contribuţiilor în septembrie (+2,7% an/an), în condiţiile majorării fondului de salarii din economie cu 5,6%. Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit a scăzut drastic….

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,81 miliarde de lei în primele trei trimestre ale anului curent, în scădere cu 13,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna septembrie consemnând totuşi o dinamică pozitivă, de 28,1% an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 9,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,5%.

„Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 0,57 miliarde de lei). Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în scădere cu 17,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020)”, arată MFP.

Pe de altă parte, încasările nete din TVA au fost de 40,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 14,3% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Pe fondul revenirii comerţului, dinamica negativă a veniturilor brute din TVA continuă să se amelioreze şi în luna septembrie (-1,7%), arată reprezentanţii MFP.

Veniturile din accize au însumat 22,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

„Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 20% (an/an) în perioada martie-septembrie 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjuctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism şi creşterea incidenţei muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete”, arată raportul Finanţelor.

Pandemia a sporit cheltuielile de la bugetul general consolidat….

În privinţa cheltuielilor bugetului general consolidat, MFP arată că acestea – în sumă de 294,99 miliarde de lei – au crescut în termeni nominali cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 3,8 puncte procentuale de la 24,1% din PIB 2019 la 27,9% din PIB în 2020.

„Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei”, potrivit raportului.

Astfel, până la finele lunii septembrie, s-au plătit 4,07 miliarde de lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 842,49 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 1,66 miliarde de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 87,8 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

În luna septembrie, s-a reflectat cel mai mare nivel de plăţi aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde de lei faţă de o medie lunară de 32 miliarde de lei. Acesta se explică prin faptul că pe lângă plăţile lunare din ultima perioadă, în luna septembrie se reflectă şi sumele suplimentare de 1,1 miliarde de lei aferente majorării punctului de pensie cu 177 lei începând cu 1 septembrie 2020 şi majorării alocaţiilor de stat pentru copii de la 1 august cu aproximativ 20% mai mult decât cea din iulie a.c.

De asemenea, 0,84 miliarde de lei reprezintă sumele acordate pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de secetă, 0,3 miliarde de lei sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru implementarea de măsuri financiare în sectoare cu riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Nu în ultimul rând, s-au înregistrat plăţi mai mari decât media lunară de până acum aferente proiectelor de investiţii (2,64 miliarde de lei), bunurilor şi serviciilor, în special pentru medicamente şi produse sanitare (un miliard de lei), precum şi aferente măsurilor active şi concediilor medicale (0,9 miliarde de lei).

Potrivit raportului MFP, cheltuielile de personal au însumat 80,99 miliarde de lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 247,5 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 39,61 miliarde de lei, în creştere cu 12,7% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

Asistența socială și medicală au adâncit deficitul…

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 104,01 miliarde de lei, în creştere cu 22,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizaţiile acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 4,07 miliarde de lei şi pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 842,49 milioane de lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 1,66 miliarde de ei.

MFP precizează că se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii septembrie plăţile au fost de 3,08 miliarde de lei, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au depăşit 5,59 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

„Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,7 miliarde de lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 29,8 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 9 luni ale anului, în creştere cu 29,8% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, precum şi în anul 2017. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 77,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021”, se arată în raportul elaborat de MFP.

Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar va urca la 8,6% din PIB în acest an, cinci puncte procentuale fiind legate direct de perioada de criză prin care trece România.

Citește și:

Noua criză a creditelor și coronavirusul. BCE: ”Înăsprirea accesului la împrumuturi ar putea afecta creşterea economică în zona euro”


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.