Dosarul decontărilor de servicii medicale fictive. DNA a trimis în judecată 59 de persoane, inclusiv pe fostul șef al CNAS

-


Procurorii DNA au finalizat cercetarea în dosarul decontărilor de servicii medicale fictive şi au dispus trimiterea în judecată a 59 de persoane, între care fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea şi alţi membri ai conducerii CNAS şi a Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. De asemenea, au fost trimite în judecată 31 de firme şi asociaţii.

Printre cele 59 de persoane trimise în judecată se află Gheorghe Iuliana (arestată preventiv), administrator al unor aziluri de bătrâni, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, influenţare a declaraţiilor şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

De asemnea, în arest la domiciliu, a fost trimis în judecată Gheorghe Marian, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor.

Treizeci de inculpaţi au fost trimişi în judecată fiind plasaţi sub control judiciar. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CNAS, Marian Burcea, Bara Lucian-Vasile, preşedintele CASMB până la 13 iulie 2017, şi Geambaşu Ion-Răzvan, la data faptelor director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti. Cei trei sunt acuzaţi de constituireea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Restul persoanelor sunt cercetate în libertate. Alături de cele 59 de persoane fizice, au fost trimise în judecată 31 de societăţi comerciale de îngrijiri medicale, majoritatea cu sediul în Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu ”aflate în conivenţă infracţională cu funcţionari ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S) şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.) au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă cu desconsiderarea totală a legii şi a drepturilor pacienţilor”.

”Modalitatea de operare a fost următoarea: obţinerea de C.N.P.-uri şi de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiţii nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.)”, au precizat procurorii.

Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional.

”Protecţia grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii care, deşi erau la curent cu activităţile nelegale, refuzau să facă verificări şi ca urmare să dispună sancţiuni. Un aspect particular al prezentei grupări infracţionale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcţionarilor publici şi al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea C.A.S.M.B. şi C.N.A.S., care a profitat de faptul că ei fac legile şi tot ei le şi aplică, că pot elimina de pe piaţă orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcţionar public care nu se supune orbeşte scopurilor grupării”, mai spun procurorii.

În acelaşi context, în anul 2014, a fost constituit în cadrul C.A.S.M.B un grup infracţional organizat format iniţial din inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana, la care au aderat ulterior si persoane din conducerea C.A.S.M.B, preşedintele-director general Bara Lucian-Vasile, Munteanu Ovidiu, Geambaşu Ion-Răzvan, Mihăescu Ion-Ovidiu, iar începând din 2016, şi reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală.

Din luna martie 2017, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele C.N.A.S., Burcea Marian.

”Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit”, mai spus procurorii DNA.

Potrivit rechizitoriului, în perioada august 2014-august 2017, inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana, acţionând în cadrul grupului infracţional, i-au ajutat pe reprezentanţii celor 31 de firme de îngrijiri medicale la domiciliu să inducă în eroare C.A.S.M.B., prin prezentarea ca adevărate a unor situaţii nereale referitoare la respectarea clauzelor contractuale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical, împrejurările în care au fost prestate serviciile medicale, îndeplinirea condiţiilor ce au stat la baza emiterii deciziei de evaluare).

Astfel, C.A.S.M.B a făcut plăţi care nu li se cuveneau celor 31 de firme, în cuantum total de 20.040.591 lei (corespunzătoare celor 564 raportări de servicii medicale ale acestora).

”Deşi a avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, inculpatul Burcea Marian, preşedinte al C.N.A.S., a cerut funcţionarilor cu atribuţiilor de control să nu mai aplice legile în vigoare – sancţiunile prevăzute în Contractul-cadru aprobat prin hotărâre de guvern şi să facă mai mult muncă de prevenţie. Inculpatul Burcea Marian nu ar fi putut să reducă până la dispariţie activitatea de control fără ajutorul primit în mod conştient şi asumat de către inculpaţii Costache Alin-Sergiu, director general adjunct al C.N.A.S. (următoarea funcţie în ierarhia C.N.A.S., după preşedinte şi vicepreşedinte) şi şeful structurii de control a C.N.A.S., şi al lui Ceauşu Ruxandra-Eugenia, şeful Direcţiei Antifraudă, care nu au mai iniţiat acţiuni de control, nu au valorificat datele existente referitoare la fraude şi au căutat mijloace de anihilare a constatărilor anterioare”, mai spus procurorii.

În perioada octombrie 2015 – iulie 2017, inculpaţii Bara Lucian-Vasile, preşedinte-director general al C.A.S.M.B., Munteanu Ovidiu, manager al Direcţiei Relaţii Contractuale, Mihăescu Ion-Ovidiu, manager al Direcţiei Control şi Geambaşu Ion-Răzvan, manager al Direcţiei Medic Şef, ”au refuzat să îşi îndeplinească obligaţia legală de a verifica dacă serviciile medicale decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, au şi fost prestate efectiv, deşi aceştia aveau cunoştinţă de existenţa unor grupări infracţionale specializate în fraudarea F.N.U.A.S.S.”

În perioada iunie – august 2017, inculpatul Ciobanu Nicolae-Sergiu ”l-a determinat pe inculpatul Burcea Marian ca, în calitate de preşedinte al C.N.A.S., să îşi folosească influenţa şi autoritatea, în scopul obţinerii de către instigator a unui folos necuvenit, constând în informaţii confidenţiale deţinute de C.N.A.S., referitoare la o societate comercială şi la reprezentantul legal al acesteia”.

”În aceeaşi perioadă, inculpatul Ciobanu Nicolae-Sergiu a pretins de la reprezentantul acelei societăţi comerciale (martor în cauză) sumele de 2.000 euro, 18.800 lei, din care, în data de 14.06.2017, a primit suma de 2.000 euro, în schimbul influenţei exercitate asupra preşedintelui C.N.A.S., Burcea Marian, precum şi asupra unui consilier”, se mai arată în rechizitoriu.

Concret, inculpatul a promis că va interveni pentru protejarea intereselor societăţii administrată de martor în relaţia cu C.N.A.S.

În perioada ianuarie 2016 – august 2017, Geambaşu Ion-Răzvan a pretins şi a primit suma totală de 40.750 lei, prin 18 operaţiuni de transfer bancar, din contul inculpatei Geambaşu Irina-Adelina, în contul său personal, pentru a determina funcţionarii publici din cadrul unităţilor spitaliceşti din Bucureşti să încheie sau să deruleze relaţii comerciale în condiţii avantajoase cu o anumită societate comercială ce asigura servicii de informatice.

Prin rechizitoriu, s-a reţinut un prejudiciu în dauna Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) gestionat de C.A.S.M.B. în valoare de 20.040.591 lei, rezultat din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, în formă continuată şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

C.A.S.M.B s-a constituit parte civilă în cauză, fiind dispusă instituirea unor măsuri asiguratorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.