Cum se poate „însănătoşi” Educaţia după dezastrul de la testele PISA. România, ţara analfabeţilor funcţionali

-


Marian Staş, expert în educaţie şi preşedinte al Clubului Liderilor Mileniului Trei, susţine că soluţia la dezastrul din Educaţie, în urma rezultatelor înregistrate de elevii români la testele PISA 2018, se află în crearea de şcoli de aplicaţie şi şcoli pilot, unde să se proiecteze modele curriculare de secol XXI, care mai apoi să poată fi aplicate pe scară largă în  sistemul de învăţământ.

sursa foto: Marian Staş-Facebook

„Soluţia ar putea veni în felul următor: chiar astăzi să se pornească un proiect, prin care să activăm ceea ce Legea Educaţiei permite, în baza articolului 26, şi anume posibilitatea de crea şcoli de aplicaţie şi şcoli pilot, prin care să proiectăm modele curriculare de secol 21, care mai apoi să poată fi aplicate la scara întregului sistem. În paralel cu un model de carieră didactică de secol XXI pentru profesori, cu filieră didactică, cu opţiuni de carieră pe orizontală. Acesta este al doilea lucru care trebuie făcut. Prima chestiune care trebuie făcută urgent, se referă la actualul aranjament curricular care trebuie extirpat, şi înlocuit cu unul de secolul XXI. De exemplu, mie îmi place mai mult modelul neozeelandez decât cel finlandez, întrucât este centrat pe arii de dezvoltare”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, Marian Staş, preşedintele Clubului Liderilor Mileniului Trei.

Potrivit acestuia, în ultimii 9 ani de zile rezultatele obţinute de elevii noştri la testele PISA arată că sistemul de educaţie se află într-o criză endemică.

„Constatăm o tendinţă negativă de 9 ani de zile. Adică, situaţia merge din rău în mai rău. Ceea ce înseamnă că nu avem o cauză conjuncturală, ci una endemică de sistem. Nu se poate să meargă din rău în rău, din an în an, numai aşa din întâmplare? Motivul principal în momentul de faţă se referă la modul cum este construit sistemul public al Educaţiei din România şi cum acesta funcţionează. Acesta este paralel cu modul cum funcţionează PISA. Dacă vom rămâne în această situaţie, nu vom ieşi niciodată la liman. Sunt două lumi paralele. De ce? Pentru că în momentul de faţă, cel mai inconfortabil cartof din curtea Educaţiei, şi anume cartoful fierbinte al modelului curricular, este feroce încremenit în paradigma lui sindical-comunistă. Şcoala este făcută ca profesorii să aibă norme, salarii şi nu ca să le fie bine copiilor. Încă odată, şcoala este făcută cu 20 de materii pe semestru, ca să aibă profesorii norme, salarii şi nu ca să le fie bine elevilor. Evident, că rezultatul într-o cheie critică, de rezolvare de probleme nu are cum să fie bun, întrucât nu se întâmplă nimic în stânga. Rezultatele de sistem sunt dezastruoase pentru că Educaţia nu este adaptată la normele secolului XXI. Ţine în primul rând de paradigmă, şi nu de corecţii cosmetizate. Se poate întâmpla un lucru. Costi Romancă a văzut că moldovenii au făcut o schimbare în urmă cu 10 ani şi au progresat cu vreo treizeci şi ceva de puncte (la testele PISA). Au schimbat modelul curricular şi acum acesta începe să dea roade”, a adăugat Marian Staş.

Anisie: „Nu trebuie să ne îngrijorăm de această evaluare PISA”

În schimb, ministrul liberal al Educaţiei, Monica Anisie susţine că accentul la evaluările internaţionale (PISA) nu cad pe ceea ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştiinţelor în situaţii de viaţă concrete.

„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a declarat Monica Anisie.

Potrivit acesteia, Ministerul Educaţiei trebuie să găsească soluţii astfel încât să se evite situaţii dezastruoase de genul celor de la testele PISA.

„Intervenţia trebuie să fie rapidă prin programele pe care Ministerul Educaţiei ar trebui să le dezvolte în cadrul şcolii, în această perioadă în care atâţia miniştri s-au perindat. Este problemă de sistem, ar trebui să înţelegem că şi profesorii trebuie să se pregătească în aşa fel elevii încât să existe corelaţia cu piaţa muncii şi cu viaţa de zi cu zi, să fie reală, iar teoria pe care o învaţă să poată fi aplicată”, a explicat Monica Anisie.

De asemenea, aceasta a mai spus că elevii ale căror cunoştiinţe au fost verificate prin aceste teste PISA sunt cei care au învăţat după programele vechi, nu cei care învaţă după noile programe, aprobate în 2016: „Poate peste trei ani când vor fi evaluaţi şi cei care au învăţat după noile programe vom avea rezultate mai bune”.

România are  în momentul de faţă cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA, care ne arată cât de pregătiți sunt elevii de 15 ani la matematică, științe și citire. Scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Rezultatele PISA arată performanţa sistemului de învăţământ.

Rezultatele înregistrate la testele PISA din 2018 demonstrează faptul că România se înscrie în rândul celor trei țări în care performanțele la matematică au scăzut. Astfel, Raportul PISA 2018 arată că numai în Malta, România și Taiwan, scorul la matematică este mai mic în 2018 față de 2015.  Procentul de analfabetism funcțional este de 41%, în creștere față de 2015. La Citire, elevii din România au obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

De asemenea, la Matematică, rezultatele PISA 2018 arată cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012. În schimb, la Ştiinţe, 1% dintre elevii români au avut performanțe, adică au atins nivelul nivelul 5 sau 6 (media OECD fiind de 7%). Asta înseamnă că aceștia își pot aplica în mod creativ și autonom cunoștințele învățate la știință într-o mare varietate de situații, inclusiv în cele necunoscute.

Citeşte şi:

UPDATE. România, ţara analfabeţilor funcţionali. Anisie: „Trebuie să intervenim la nivelul sistemului”

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.