EXCLUSIV. Ce şanse mai are Mişcarea Unionistă din R. Moldova după eşecul electoral din 24 februarie? INTERVIU cu președintele Organizației municipale Chișinău, sectorul Centru al PUN, Sandu Scodin

-


După eşecul din alegerile parlamentare de la 24 februarie, curentul unionist din R. Moldova are două opţiuni: se consolidează în jurul unei singure formaţiuni politice care să reprezinte întreaga mişcare dintre Prut şi Nistru sau se va stinge treptat sub presiunea celorlalte partide politice, a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate Jurnaliştii.ro, președintele Organizatiei municipale Chișinău, sectorul Centru al Partidului Unității Naționale, Sandu Scodin.

Curentul unionist din Basarabia, în urma acestor alegeri, are două căi posibile, pe care ar putea să meargă. Fie se consolidează și mai mult, în contextul presiunilor din partea celorlalte partide (PSRM, PDM şi ACUM), și își unesc forțele în jurul unui singur partid puternic și cu șanse reale de a reprezenta întreaga mișcare unionistă din Basarabia, fie se stinge încet, sub influența eșecului din acest scrutin.

Jurnaliştii.ro: Alegerile parlamentare din R. Moldova din 24 februarie au reconfirmat o victorie de etapă a cartelului PDM-PSRM şi menţin statul frate dintre Prut şi Nistru într-o zonă gri de la limesul dintre EST şi VEST. Va forţa oligarhul Vladimir Plahotniuc un guvern minoritar sau va opta pentru soluţia alegerilor anticipate?

Sandu Scodin: Consider că Vlad Plahotniuc, și întreaga sa echipă din PDM, va lupta pentru constituirea unui guvern minoritar, făcând tot posibilul să evite alegerile parlamentare anticipate, care sunt în defavoarea acestei formațiuni politice. Sub pretextul unor eventuale instabilități politice și economice, Partidul Democrat din Moldova îndeamnă celelalte formațiuni să se așeze la masa de dialog, pentru a forma o coaliție parlamentară și să evite alegerile parlamentare anticipate.

Cert este că, în scenariul alegerilor anticipate, PDM-ul va pierde foarte mult din popularitate şi astfel ar obține un număr de voturi cu mult mai mic.

Este perfectibilă în momentul de faţă o alianţă între PSRM şi Blocul ACUM care să trimită în opoziţie PDM? Cum trebuie interpretată schimbarea radicală de atitudine a lui Igor Dodon în ceea ce priveşte Blocul ACUM ?

În Republica Moldova, la momentul actual, totul este posibil, ba chiar mai mult. Avem cel puțin 4 scenarii care ar putea depăși o actuală criză politică. Avem în momentul de faţă, doi lideri ai PSRM. De facto este Igor DODON și de jure Zinaida Greceanâi. Retorica acestora s-a cam schimbat în ultimul timp în relație cu cei din Blocul Electoral „ACUM”.

Totuși, este încă incert în ce formulă vor reprezenta în parlament membrii Blocului electoral „ACUM” alegătorii: O singură fracțiune, două sau chiar trei. Chiar luni, 11.03.2019, a expirat acordul de constituire a Blocului electoral „ACUM, Platforma DA și PAS”.

Puteam avea în legislatura a X-a trei fracțiuni ale celor din ACUM: Fracțiunea Platforma DA, PAS și cea a neafiliaților. O coaliție a PSRM separat cu una din aceste posibile viitoare fracțiuni parlamentare nu va asigura o majoritate, așa că aș putea exclude acest scenariu din viitorul apropiat al politicii de pe Bâc.

Cum va juca Vladimir Plahotniuc şi PDM cartea pro-europeană pe termen mediu şi lung, în contextul în care banii europeni pentru R. Moldova sunt blocaţi?

Vreau să vă aduc aminte totuși că una din primele persoane care a salutat blocarea primei tranșe a asistenței macro-financiare a fost nimeni altul decât Igor Dodon, persoana care reprezenta instituția prezidențială.

Cartea pro-europeană ține expres de vectorul politicii externe asumat de către formațiuni în programul lor politic. Singura asemănare dintre programul politic al PSRM-ACUM, dar și a obiectivelor acestora, este „schimbarea guvernării”, ori Igor Dodon accentua acest lucru în toate discursurile.

Teoretic, ne-am putea trezi cu o majoritate pro-europeană, ca și cea din 2013. Atunci PLDM s-a certat cu PDM, guvernul Filat a fost demis „pentru corupție”, țara era în situație de criză, iar liberal-democrații erau dispuși să meargă în alegeri anticipate. În plină criză politică, la Chișinău venise comisarul European Stefan Fule, care a purtat negocieri și a impus acestora să formeze o nouă coaliție de guvernare.

Mai sunt şanse ca R. Moldova să se reîntoarcă spre Bruxelles după ce alegerile au fost fraudate masiv în regiunea transnistreană, iar legislaţia mixtă electorală este profund anti-democratică?

Modificarea sistemului electoral a produs mari nemulțumiri la Chișinău, dar și îngrijorări în afara Republicii Moldova. Acest sistem este destinat și favorizează partidele mari cu resurse financiare suficiente ca să ajungă în Parlament.

Parcursul european al Republicii Moldova nu va fi afectat foarte mult. În privința fraudării alegerilor, sunt multe semne de întrebare. Organizațiile internaționale care au participat la acest scrutin în calitate de observatori au prezentat rapoartele de monitorizare a alegerilor în care au constatat că alegerile au fost libere și corecte. De asemenea, acest lucru este confirmat și de către Curtea Constituțională care a validat acest scrutin electoral.

Cum vor evolua relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău dacă PSD-ALDE girează regimul lui Plahotniuc şi refuză să îi taxeze derapajele anti-democratice?

Nu cred că se poate vorbi despre o girare a PSD-ALDE pentru PDM (Partidul Democrat din Moldova) care este condus de Vlad Plahotniuc. Fără îndoială, există o colaborare pentru că PSD este, asemeni PDM-ului, membru al PSE (Partidul Socialiștilor Europeni). De fapt, democrații nu au susținere mai mare decât a avut PLDM în frunte cu Vlad Filat.

Sprijinul României vine instituțional și în sprijinul cetățenilor, nu al PDM.

Cât de reală este federalizarea R. Moldova după scorul bun obţinut de PSRM? Va ieşi Dodon de sub controlul lui Plahotniuc?

PSRM, după părerea mea, a pierdut foarte mult. Dacă aceste alegeri parlamentare din 24 februarie erau organizate conform vechiului sistem, exista o mare posibilitate ca PSRM să capete o majoritate parlamentară. Socialiștii lui Dodon au căzut într-o capcană din care au încercat de nenumărate ori să iasă, dar puțin le-a reușit.

Exisă o mare diferență între Dodon și Voronin, cel din urmă punând piciorul în prag în 2003, atunci când Rusia propaga agresiv planul lui Kozak drept cheia de succes a rezolvării conflictului transnistrean. În schimb, Igor Dodon ar vinde și federaliza toată Republica Moldova pentru interesele Rusiei și ale sale personale. Prezența lui în calitate de șef al statului la Conferința de la München denotă faptul că el nu a reprezentat Republica Moldova, ci PSRM și Federația Rusă.

Așteptările Rusiei și ale lui Putin de la aceste alegeri parlamentare au fost ca PSRM să obțină majoritatea și să ofere o posibilitate Kremlinului să își facă interesele în regiune direct cu ajutorul PSRM.

Scorul slab al „acoliților lui Dodon” impune adoptarea de noi strategii ale Rusiei în R. Moldova, fapt care a trezit o nemulțumire la Moscova.

Ce se va întâmpla cu mişcarea unionistă din R. Moldova dacă PL nu a reuşit să intre în Parlament, iar PUN nu participat în alegeri? Ar putea fi Blocul ACUM locomotiva Reunirii?

Curentul unionist din Basarabia, în urma acestor alegeri, are două căi posibile pe care ar putea să meargă. Fie se consolidează și mai mult, în contextul presiunilor din partea celorlalte partide (PSRM, PDM şi ACUM), și își unesc forțele în jurul unui singur partid puternic și cu șanse reale de a reprezenta întreaga mișcare unionistă din Basarabia, fie se stinge încet, sub influența eșecului din acest scrutin.

Totuși, consider că eșecul Partidului Liberal la aceste alegeri nu influențează negativ curentul unionist, având în vedere faptul că dezideratul Unirii a fost adoptat abia în 2017 oficial în statutul acestui partid, iar prezența lui de 9 ani în Parlament a făcut mult prea puțin pentru acest curent având în vedere și funcțiile cheie pe care le-au deținut.

De asemenea, nu poți avea încredere într-o persoană (Mihai Ghimpu, fostul preşedinte al PL) care a cerut președintelui de atunci, Nicolae Timofti, numirea în funcția de prim-ministru a lui Vladimir Plahotniuc, ca mai apoi, întregul mesaj electoral să fie bazat în exclusivitate pe atac la persoana respectivă.

Neparticiparea la alegeri a PUN este o dovadă de maturitate politică. Această decizie, de asemenea, nu poate fi catalogată ca fiind un eșec al curentului unionist, ba din contră, este o șansă reală pentru consolidarea și fortificarea acestuia.

Adevărata amenințare pentru unioniști în aceste alegeri nu a fost faptul că nu vor fi reprezentați în viitorul Parlament, ci pericolul ca PSRM să obțină majoritatea parlamentară. În acest context decizia optimă a fost retragerea din cursa electorală în favoarea formaţiunii de dreapta cu cele mai mari șanse de izbândă, Blocul ACUM.

Blocul ACUM, însă, nu va deveni niciodată o locomotivă a Unirii, deoarece contravine ideilor pe care le promovează. Din cauza unei eventuale declarații unioniste, ar putea pierde electoratul, care este orientat spre integrare europeană, însă este împotriva Unirii.

Citeşte şi:

Exclusiv. Dodon, „calul troian al binomului ruso-german” în chestiunea federalizării R.Moldova

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.