Exclusiv: Forţele pro-ruse de la Chişinău lovesc unionismul prin reîncălzirea separatismului găgăuz

-


Creşterea numărului celor care îşi doresc unirea cu România în societatea moldavă nu este pe placul forţelor pro-ruse din Republica Moldova, care încearcă să pună în scenă un război hibrid prin intermediul unor lideri separatişti din Găgăuzia (n.r. regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova).  Aceştia sunt apropiaţi de PSRM şi aliaţi ai preşedintelui pro-rus al Republicii Moldova (Igor Dodon) şi au drept scop  alimentarea unei diversiuni la adresa statalităţii Republicii Moldova, prin scoaterea în afara legii a promotorilor politici şi civici ai unionismului. Contactaţi de Jurnalistii.ro, preşedintele PUN (Partidul Unităţii Naţionale), Anatol Şalaru, expertul în politici de securitate al Asociaţiei IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, şi analistul politic, director al Newsint, Răzvan Muntean, au analizat atacul separatiştilor găgăuzi asupra statalităţii moldave.

Mihail Kindeghelean, fostul lider al legislativului de la Comrat (n.r. capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova) şi Irina Vlah, başkanul regiunii sunt pivoţii cu care Federaţia Rusă încearcă să tensioneze situaţia în zonă prin intermediul mesajelor dure transmise de aceştia în presa rusă, cu privire la unionism şi implicit la România. Pe de altă parte, declaraţiile belicoase ale lui Vlah şi Kindeghelean sunt un  avertisment pe care Federaţia Rusă îl transmite Chişinăului, în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă.

“Cei care visează conflicte armate în Găgăuzia bat câmpii cu candoare. Situația din anii 90 nu se mai poate repeta, iar cei pe care i-ați citat în întrebare sunt tocmai cei care au agitat spiritele în acea perioadă. Nu cred că este posibil un conflict în sudul Republicii Moldova, iar atitudinea anti-unire și anti-românească reprezintă ultimele reminiscențe ale propagandei sovietice”, a declarat preşedintele PUN, Anatol Şalaru.

În schimb, analistul în politici de securitate al Asociaţiei IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi este de părere că situaţia din regiunea autonomă Găgăuzia este alimentată de către forţele politice de la Chişinău: PSRM şi PDM şi există riscul ca autorităţile de la Chişinău să piardă controlul în autonomie.

“Autorităţile statului nu au avut nici o reacţie la aceste derapaje, mai mult ca atât, după cum spuneam le încurajază cu cele mai înalte distincţii de stat. De facto, în acest moment se prefigurează pierderea controlului asupra acestei UAT, evident nu fără implicarea Federaţiei Ruse, dar vinovaţii principali sunt cei de la Chişinău. După mine, acest separatist, şi nu îmi este frică să spun acest lucru, acest Kindeghelean nu poate să spună în numele tuturor găgăuzilor, dar în special al  bulgarilor din sudul Moldovei. Locul lui este la dubă şi nu pe tribunele de la Komrat”, a adăugat Rosian Vasiloi.

Fostul lider al legislativului de la Comrat, Mihail Kindeghelean este potrivit analistului Răzvan Muntean “un pion principal al Federaţiei Ruse în Găgăuzia, fiind acuzat de către presa de la Chişinău că ar avea relaţii cu serviciile de securitate ruse”.

“Să nu uităm că el este unul dintre cei care  au  proclamat, la 19 august 1990, înfiinţarea unei republici găgăuze, militând pentru secesiunea Republicii Moldova. La doar două săptămâni distanţă, modelul găgăuz a fost aplicat la Tiraspol, un modus operandi clar. Ştim unde se află Republica Moldova acum, cu o regiune nistreană separatistă şi cu o Regiune Găgăuză Autonomă, înfiinţată în 1994”, a adăugat Răzvan Muntean.

Pe de altă parte, expertul în Securitate al Asociaţiei IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi susţine că Kindeghelean este o “victimă a memoriei istorice care încă persistă în Republica Moldova”.

“Nu poate o minoritate din Moldova să spună majorităţii ce trebuie să facă, ce limbă vorbeşte, cine sunt. Eu vreau să felicit pe toţi cetăţenii care simt româneşte şi care înţeleg semnificaţia profundă, politică, a Centenarului şi nu cred că cei  de ai lui Kindighelean, Dodon şi gaşca vor opri dezvoltarea simţului românesc autentic”, a afirmat Vasiloi.

Declaraţiile agresive ale lui Kindeghelean la adresa unionismului şi a statalităţii Republicii Moldova trebuie privite în contextul războiului hibrid din regiune pe care îl desfăşoară Federaţia Rusă, iar când proiectul reunificării cu România se va închega la Chişinău va reizbucni conflictul separatist din anii 90 din Găgăuzia.

„Sunt convins că, în cazul în care Unirea dintre România şi Republica Moldova va deveni un proiect politic ferm, războiul hibrid care deja s-a declanşat în ţara vecină va căpăta valenţe militare şi separatiste în Găgăuzia. Deja găgăuzii pun presiune pe autorităţi şi pe opinia publică din Republica Moldova, readucând în prim-plan discursul separatismului. Priviţi şi modalitatea de exprimare, se folosesc fraze precum: “dacă Moldova va fi lichidată”.

Ţinând cont de toate acestea, trebuie să conştientizăm că Unirea va aduce numeroase provocări pentru Bucureşti, motiv pentru care avem nevoie de o strategie coerentă care să răspundă acestor riscuri şi ameninţări. În cele din urmă, să nu uităm că în perioada interbelică, găgăuzii se numărau printre cele mai fidele minorităţi faţă de statul român. Acum, la doar două generaţii distanţă,  propganda rusă este cea care domină spaţiul cultural găgăuz, dar cu investiţii şi soft-power, România poate recupera pe termen mediu şi lung ceea ce a pierdut odată cu venirea comunismului”, a adăugat analistul politic Răzvan Muntean.

La rândul său, fostul preşedinte al legislativului autonomiei găgăuze, Mihail Kindeghelean, a declarat, în presa de la Kremlin, că  Găgăuzia este împotriva unirii Republicii Moldova cu România, iar „propaganda unirii” se poate termina cu un conflict în sudul republicii.

„Ei doresc în România? Găgăuzii nu vor, iar bulgarii vor fi alături de noi, dacă Moldova va fi lichidată. Noi vom lupta pentru păstrarea independenţei Republicii Moldova, care reprezintă casa noastră”, a spus Mihail  Kindeghelean.

Potrivit acestuia, exemplul autonomiei găgăuze are un precedent în România.

„Nu demult şi ungurii, care locuiesc compact în România, au cerut pentru ei o autonomie după modelul găgăuz. Însă unioniştii urmăresc scopul unirii, mai ales că acest scenariu a fost elaborat încă acum 20 de ani în urmă, iar azi este aplicat în practică, inclusiv de către reprezentanţii puterii moldoveneşti. Însă noi nu vom tăcea. În luna mai, în Găgăuzia vine preşedintele Recep Erdogan. Noi ne vom adresa către el ca Turcia să ne ofere garanţii cu privire la statutul nostru (de autonomie). Eu sunt convins că Erdogan ne va susţine – noi suntem fraţi. Iar dacă vor fi altercaţii, turcii se vor implica şi românii vor regreta”, a conchis Mihail Kindeghelean.

În schimb, başkanul Găgăuziei, Irina Vlah, a declarat că dacă mişcările unioniste vor lua amploare în Republica Moldova atunci statalitatea statului moldovean se va prăbuşi.

“Vreau ca ședința de astăzi să confirme că noi suntem cointeresați în fortificarea statalității Moldovei. Sunt convinsă că o Găgăuzie puternică este posibilă doar într-o Moldovă puternică”, a conchis Irina Vlah.

Găgăuzia este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită de o minoritate vorbitoarea a unei limbi turcice de confesiune creştin-ortodoxă.

În 1995, Găgăuzia a obţinut un statut autonom în cadrul Republicii Moldova sub numele de:  Unitatea  Teritorială  Autonomă  Găgăuzia.

Mai puteţi citi şi: Ce se întâmplă în China?

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *