Exclusiv: Reacţia prim vice-preşedintelui PUN Ana Guţu cu privire la decizia CC a R.Moldova în chestiunea statutului limbii ruse

-


Curtea Constituțională (CC) din R.Moldova  a declarat,  Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, adoptată pe 1 septembrie 1989, care oferea limbii ruse statut de limbă de comunicare, ca fiind desuetă (care nu mai corespunde spiritului vremii). În acest context, magistraţii CC din R.Moldova au admis parţial solicitarea deputaţilor PL cu privire la legea amintită mai sus şi au constatat că „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”. Contactată de Jurnalistii.ro, prim-vicepreşedintele PUN, Ana Guţu a declarat în exclusivitate că decizia Curţii  prin care legea despre funcționarea limbilor pe teritoriul R.Moldova a fost declarată desuetă a venit cu mare întârziere şi nu rezolvă lipsa unei legislaţii lingvistice.

 

 

Potrivit articolului 13 din Constituție, în Republica Moldova limba de stat este limba română. Totuși, limba rusă beneficiază de un statut special, manifestat în special prin obligativitatea traducerii tuturor legilor și a altor acte normative în limba rusă; prin garantarea realizării drepturilor minorităților naționale la educație preșcolară, la studii primare, medii, superioare și postuniversitare în limba rusă; și  prin posibilitatea persoanelor aparținând minorităților naționale de a se adresa instituțiilor publice în limba rusă și de a primi răspuns în această limbă, subliniază unimedia.md.

„Oricum golul rămâne – nu avem legislație lingvistică adecvată, nu avem o concepție a politicilor lingvistice în R.Moldova. De ce? Deoarece acest subiect le dă frisoane politicienilor, nimeni nu vrea să-și asume riscul unei teme, care generează neînțelegeri. Așa și existăm – de 27 de ani nu avem politici lingvistice, dar, ocazional, politicienii utilizează subiectul limbilor române și ruse pentru a-și ridica ratingul, sau a sustrage atenția de la problemele esențiale din societate. Legea din 1989 a fost un document important pentru conjunctura socio-politică din 1989, când în stradă zeci de mii de români basarabeni își revendicau drepturile naționale – dreptul a limba română, la identitate, și chiar dreptul la reunire cu România (eu anume așa am tratat esența manifestațiilor de emancipare națională din acea perioadă)”, a declarat Ana Guţu.

Potrivit acesteia, legea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul fostei RSS Moldoveneşti a fost una defetistă pentru anul 1989 întrucât politicienii moldoveni nu au dorit atunci să se rupă radical de Kremlin.

„În același timp, respectiva lege chiar și pentru anul 1989 era defetistă – nomenclaturiștii, care au lucrat la acest text, nu au putut să se debaraseze de cordonul ombilical moscovit nici sub presiunea străzii. În textul legii din 1989 sunt acordate drepturi extrem de largi limbii ruse, astfel încât, chiar dacă nu avea statutul de a doua limbă oficială (sau cum este eronat notat în constituție și legislație prin transliterare din limba rusă – ”limbă de stat”), limba rusă, minoritară la prima vedere, dar cu veleități imperiale, își asigura prezența în toate instituțiile statului. Practic, fără să fi fost specificat statutul de a doua limbă ”de stat”, limba rusă și-l adjudeca de facto prin acea lege”, a adăugat Ana Guţu.

Aceasta a mai subliniat faptul că în mandatul de deputat din 2009 din vremea coaliţiei pro-europene a încercat să reglementeze reechilibrarea funcţionării limbilor vorbite în R.Moldova prin crearea unui Departament de politici lingvistice care a fost respins de liderii fostei AIE (Alianţa de Integrare Europeană).

„Iată de ce, încă în 2009 când am devenit deputat, fiind parte a coaliției pro-europene de guvernare, în procesul de arhitecturare a guvernului, am propus crearea unui Departament de politici lingvistice, care ar fi vegheat asupra reechilibrării funcționării limbilor pe teritoriul RM în sensul animării rolului și importanței limbii române, românizării spațiului informațional etc. Propunerea mea a fost respinsă cu vehemență, fiind invocată ”sensibilitatea” subiectului.

Am înțeles că lupta politică pentru drepturile lingvistice ale românilor din Basarabia necesită mult curaj, determinare și voință politică. Aveam toate aceste calități. Am elaborat un text de proiect de lege în 2011 și am început să-mi conving colegii din grupul parlamentar liberal, al cărui membru eram, să semneze acest proiect – așa era instituită tradiția în grupul liberal politic: niciun deputat nu trebuia să prezinte de unul singur inițiative fără semnăturile colegilor. Mihai Ghimpu, liderul grupului de atunci, a tărăgănat susținerea proiectului meu până în 2013, când a izbucnit cearta între noi pe motiv că Mihai Ghimpu își dorea alegeri anticipate, iar eu și alți colegi pledam pentru reînscăunarea unui guvern pro-european care urma să semneze cât mai curând Acordul de Asociere cu UE și să obținem liber la vize pentru cetățeni în UE”, a adăugat Ana Guţu.

În acest context, Ana Guţu a sesizat CC a R. Moldova pe  26 martie 2013 cu privire la interpretarea articolului 13 din Constituţia statului moldovean cu privirea la denumirea corectă a limbii vorbite în R.Moldova care a devenit caduc şi astfel sintagma limba moldovenească  şi-a pierdut valabilitatea.

„Astfel, înțelegând că nu mai am ce aștepta, la 26 martie 2013, în ajunul celor 95 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România, am depus sesizarea la CC a R.Moldova  cerând  interpretarea articolului 13 din Constituție cu privire la denumirea corectă a limbii vorbite în R.Moldova. Am invocat necesitatea constituționalizării Declarației de Independență a RM, în care era utilizată denumirea corectă a limbii vorbite în RM – limba română. Exact în aceeași zi am depus la cancelaria parlamentului proiectul de lege cu privire la politicile lingvistice din R.Moldova  prin care în Dispoziții finale și tranzitorii legea din 1989 urma să fie abrogată, în cazul adoptării noii legi.

La 5 decembrie 2013 CC a R.Moldova a examinat sesizarea mea (http://anagutu.net/?p=2979)  și prin hotărârea sa  a constituționalizat Declarația de Independență a R.Moldova, aceasta a devenit corp comun cu Constituția Republicii Moldova, deci sintagma ”limba română” din Declarație prevalează asupra normei contradictorii din art.13 al Constituției, care a devenit caduc (adică, art.13 cu faimoasa ”limbă moldovenească” nu este valabil din 5 decembrie 2013).

Cât privește proiectul meu de lege referitor la politicile lingvistice, așa precum și era de așteptat, a fost dat uitării, urmau alte alegeri, iar în 2015 parlamentul noii legislaturi, rezultat din alegerile din 2014, l-a abrogat, ca proiect al legislaturii precedente (conform regulamentului parlamentului proiectele vechi nu mai sunt examinate și sunt abrogate). Interesant este faptul că niciun deputat român sau pro-român atunci nu a ieșit în apărarea acestui text, sau, cel puțin, să-l fi plagiat și să-l fi reînregistrat în noua legislatură, pentru a atrage atenția asupra necesității reelaborării legislației lingvistice”, a subliniat Ana Guţu.

În ceea ce priveşte reacţia dură a lui Igor Dodon cu privire la decizia CC a R.Moldova, Ana Guţu este de părere că se foloseşte de acest subiect pentru a valorifica electoral şi ideologic simpatizanţii de stânga pro-putinişti şi pe liderii minorităţilor naţionale.

„Reacția lui Dodon și a PSRM la decizia CC de ieri este exact aceeași ca și reacția lor din 5 decembrie 2013 – îmi amintesc cum venise o ceată de tineri cu drapele și kepiuri roșii în fața sediului CC și, după ce au scandat zgomotos sub geamurile sediului CC, la finele ședinței CC și-au luat cuminți simbria de la organizatori –câte 100 de lei fiecare – și au plecat în plata Domnului.

Consider că subiectele identități, limbii române și statutului limbii ruse în RM trebuie să fie examinate la rece, cu mult discernământ și consiliere din partea sociolingviștilor, care ar fi chemați să elaboreze politici lingvistice, strategii și planuri de acțiuni ce ar asigura ca absolut toți cetățenii din RM să cunoască limba română.  Din păcate, tema lingvistică și identitară este isterizată și servită pe tavă unor reprezentanți ai minorităților etnice, pentru a păstra ”vie” rațiunea de a fi a partidelor de stânga pro-ruse. Așa a făcut Voronin, așa face Dodon, așa va face un alt lider pro-rus de mâine, oricare ar fi numele lui.

Din cauza acestor sensibilități, animozități – consider că niciun partid politic nu va îndrăzni să-și asume curajul de a elabora profesionist, doctrinar politici lingvistice adaptate la contextul situației din Republica Moldova”, a conchis Ana Guţu.

La rândul său, preşedintele R.Moldova, Igor Dodon a subliniat că decizia CC din R.Moldova cu privire la statutul limbii ruse este o decizie împotriva poporului şi lipsită de constituţionalitate.

 „Limba moldovenească în calitate de limbă de stat și limba rusă, ca limbă de comuniare internațională- este formula pe care a fost construită statalitatea Moldovei. Orice încercări de a împiedica acest conses istoric poate duce la consecințe iremediabile. Decizia de astăzi a Curții Constituționale este o nouă mișcare politică a celor care au cetățenia unui alt stat. Partidul Liberal, structură politică cu un rating de mai puțin de 1%, nu poate decide soarta unui popor de milioane a țării noastre, în care intră multe grupuri etnice”, a scris Igor Dodon, pe Facebook.

Citeşte şi:

Victoria lui Năstase la Chișinău pune în dificultate binomul PSRM-PDM în alegerile din toamnă?

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.