Femeile anilor ’50

-


Dincolo de ușa de termopan te întâmpină brusc atmosfera epocii lui Gheorghiu Dej. La un moment dat ţi se face și frică. Te holbezi pe pereţi să vezi dacă nu cumva, undeva, stă la loc de cinste portretul celui mai iubit dintre fiii Partidului Muncitoresc. Însă nu: pereţii sunt plini de afişe şi instrucțiuni de la Revoluţie încoace.

Vreau să zic, de toate afişele şi instrucțiunile de la Revoluţie încoace. Lipite și contrazicându-se unele pe altele. Cu scotch. Și unde e cazul, modificate cu pixul. În rest… praf, pânze de păianjen şi igrasie. Pe tavan sunt patru neoane. Două funcţionează, unul nu. Ultimul pâlpâie. Şi femeile ce lucrează aici s-au gândit să lipească din loc în loc nişte fluturi uriași din plastic de culoare lila sau violet.

De altfel, nimeni nu a văzut vreodată chipul femeilor de aici. Pentru că stau mai mereu aplecate peste tot soiul de hârţoage şi răspund fără să te privească. E drept, cu ceva sictir. Și, cel mai adesea, numai răspunsul tău la întrebările lor cam prosteşti pare să le poată ajuta să dea de cap unei probeme. Şi atunci, când stau cu spatele la tine, aplecate deasupra maldărului de o perfectă dezordine, îţi pare că tocmai fundul lor îţi vorbeşte. Ce funduri întrebătoare avea Gheorghiu Dej!

Cu toate acestea însă, aici, în această instituţie, e coadă. Mereu. E lume căcălău, ar spune un grup de trei ţiganci din spatele meu. E prostie căcălău, am ţipa noi toţi ceilalți ce stăm la coadă în instituția femeilor ce nu au auzit nici de reţea de calculatoare, nici de imprimante cu laser. În fine, neonul care pâlpâia s-a stins. Aer condiţionat n-a fost niciodată. Coada e lungă. Fluturii de plastic s-au ofilit. Ce-i drept, i-am văzut prima dată acum douăzeci de ani. Cu siguranță, vor reajunge cărbune. Iar toate aceste lucruri vor continua. Mulţi ani înainte. Pe banii tăi, pe banii mei. Pentru că, în capitalismul românesc, instituţiile falimentare nu au voie să moară.

Ministerul Comunicaţiilor a suplimentat capitalul social al Poştei Române cu 170 milioane de lei care vor fi folosiţi pentru plata datoriilor la… bugetul de stat.

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.