Pericolul de la frontiera de nord a României! Medicii cer măsuri de prevenţie

-


Medicii de familie solicită autorităţilor statului român să intensifice măsurile de prevenire şi totodată să se pregătească pentru combaterea difteriei, care a devenit o ameninţare reală pentru România. În momentul de faţă, boala face ravagii pe teritoriul Ucrainei, scrie news.ro

”Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) trage un semnal de alarmă în ce priveşte ameninţarea epidemiologică de la graniţa de Nord a ţării. Măsurile luate de Ministerul Sănătăţii (MS) până în acest moment sunt bune, necesare însă trebuie completate. Medicii de familie au primit alerte epidemiologice de la direcţiile judeţene de sănătate publică şi MS a dispus achiziţionarea de stocuri de ser vaccinal împotriva difteriei”, se arată în textul comunicatului de presă, emis de SNMF.

Potrivit acestora, se impune lansarea de urgenţă a unui program naţional pentru vaccinarea populaţiei adulte expuse riscului de îmbolnăvire, program care să cuprindă măsuri de susţinere/compensare a costurilor pentru vaccin şi campanii de informare şi conştientizare a populaţiei.

”Medicii de familie din România îşi arată disponibilitatea de a se implica cu seriozitate în campania de prevenire a apariţei şi răspândirii difteriei. De altfel noi, medicii din prima linie, am început deja să informăm populaţia şi să recomandăm măsuri de prevenţie”, declară dr. Dina Mergeani, preşedinte SNMF.

Difteria este o boală prevenibilă prin vaccinare pentru care, în România, se face imunizare din 1960. Ultimul vaccin din Programul Naţional de Vaccinare care conţine anatoxina difterică se administrează la 14 ani iar perioada de protecţie în faţa bolii este de 10 ani în medie. În lipsa administrării unui rapel la toţi adulţii de peste 24 de ani se creează condiţiile apariţiei unei populaţii receptive, expuse riscului de îmbolnăvire.

De asemenea, în România se foloseşte un vaccin care se utilizează în toată Europa şi care poate fi administrat şi adulţilor. Vaccinul asigură protecţie în acelaşi timp şi faţă de tetanos (boală cu evoluţie extrem de gravă chiar şi cu tratament specific) şi faţă de tusea convulsivă (din ce in ce mai des întâlnită la nivel global).

„În statele civilizate, vaccinarea împotriva difteriei se face periodic, şi după vârsta copilăriei, prin programe naţionale. Este evident că doar printr-un efort naţional putem face faţă unei ameninţări atât de mari precum o epidemie de difterie. Noi, medicii de familie, avem un rol foarte important în depistarea bolii însă prevenţia, în care deja suntem direct implicaţi, poate fi făcută doar prin deciziile şi implicarea autorităţilor, cu costurile de rigoare. O investiţie în prevenţia primară, mai ales când ameninţarea a devenit evidentă, este o iniţiativă obligatorie”, arată medicii de familie.

Pe de altă parte, oficialii Ministerului Sănătăţii au cerut direcţiilor de sănătate publică din judeţele Botoşani, Maramureş, Satu Mare, Suceava şi Tulcea intensificarea supravegherii difteriei, după apariţia unor cazuri de îmbolnăvire în Ucraina.

În acest sens, Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, a dispus, încă din 1 noiembrie, direcţiilor de sănătate publică din judeţele Botoşani, Maramureş, Satu Mare, Suceava şi Tulcea intensificarea activităţii de supraveghere a difteriei, ca urmare a comunicărilor  privind evoluţia unor cazuri de îmbolnăvire în Ucraina.

Difteria este o boală infecţioasă acută, transmisibilă, provocată de Corynebacterium diphteriae, care rămâne la poarta de intrare, se multiplică şi determină fenomene locale (edem şi false membrane) şi elaborează o toxină care difuzează în organism, determinând fenomene toxice la distanţă, în diferite organe.

Poarta de intrare este reprezentată de mucoasele faringoamigdaliană (96-98%), laringeană (l-2%), nazală (0,5%) – excepţional conjunctivală, genitală, pielea lezată, urechea -, unde toxina produce edem şi hiperemie ce sunt frecvent urmate de necroză epitelială şi inflamaţie acută; coagularea exsudatului dens fibrinopurulent produce o pseudomembrană, de culoare alb-gălbuie spre brună, alcătuită din 3 straturi: stratul I cu detritusuri celulare, stratul II cu fibrină şi stratul III format din leucocite, bacili difterici şi celule moarte; este foarte aderentă de ţesuturile subjacent, arată csid.ro.

Citeşte şi:

STUDIU. Cum îi ajută pe copiii „agitaţi” uleiul de peşte

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.