Conectare Gdansk-Constanța și limitarea influenței rusești în Flancul Estic al NATO. Georgescu (EURISC): ”Infrastructura aceasta este necesară pentru mobilitatea forțelor Alianței în centrul și estul Europei”

-


Reacția societății românești la anunțul potențialului proiect de conectare a Gdansk-ului cu Constanța era previzibilă, pentru că episodul atinge mai multe puncte nevralgice naționale – anxietatea cu privire la situația de securitate în regiune, neîncrederea persistentă în forțele proprii și accentul pus pe Parteneriatul strategic cu SUA și pe NATO ca garant al apărării, realitatea nivelului mai redus al cooperării economice cu americanii față de alți parteneri europeni (hiperputerea lumii fiind doar pe locul cinci al investițiilor străine directe conform BNR, iar Austria este pe locul doi) și anxietatea pe care o provoacă perceputa lipsă de miză economică americană în regiunea noastră, dar și depresia națională pe tema infrastructurii, dovada perenă a neajunsurilor guvernanței românești.

Autostrada prin intermediul căreia SUA vor să conecteze Portul Constanța de Marea Baltică, se numește Via Carpathia și este un proiect dezvoltat în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Aceasta ar urma să pornească din Lituania și să traverseze Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, în timp ce SUA este co-participant.

Proiectul ”Via Carpathia” a fost inițiat de Polonia și Ungaria în 2016 în dorința de a lega nordul și sudul Flancului estic al NATO. Proiectul a fost adoptat ulterior de Inițiativa celor Trei Mări ca unul strategic pentru regiune și ar putea fi finanțat prin intermediul Fondului de Investiții al Inițiativei. De asemenea, realitățile de fond ale declarației ambasadorului american nu ar trebuie să ne descurajeze, dar nici nu îndeamnă la exuberanță irațională.

Inițiativa celor Trei Mări, chiar și moștenind rațiunea geografică a vechiului Intermarium, de contracarare a expansiunii rusești, este o inițiativă centrată pe cooperare economică și pe conectivitate nord-sud în Europa, mai ales în domeniul transporturilor și energiei. Nu se avansează deloc repede în acest domeniu, iar susținerea arătată Inițiativei de către SUA este îmbucurătoare, dar nu este soluția magică la problemele spinoase de coordonare a proiectelor complexe de infrastructură.

Astfel, aproape toate coridoarele de infrastructură transnațională de transport sunt amalgamate din infrastructură națională preexistentă, inclusiv cele trâmbițate de China ca parte a Inițiativei Drumul și Centura. Este normal, pentru că este o provocare suficient de mare să construiești la nivel național, darămite să coordonezi transnațional fără structuri cum ar fi Comisia Europeană, care și ea depinde de rapiditatea efortului național pentru a desăvârși coridoarele de transport europene. Spre exemplu, linia de cale ferată Yu’Xin’Ou (Chongqing-Xinjiang-Europa, via Rusia) este formată, în mare, din infrastructura feroviară care exista deja, inclusiv cu diferențe de ecartament dintre fosta Uniune Sovietică și restul lumii. Chinezii au muncit pentru a îmbunătăți eficiența logistică la schimbarea de trenuri și în vamă, au întreprins proiecte de reparații și au coordonat (inclusiv cu subvenții mari, de jumătate din costul per tonă transportată) utilizarea rutei de către marile companii chinezești, dar nu au construit-o de la zero.

În acest sens, expertul în politică externă al Fundaţiei EURISC, Alexandru Georgescu, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că intenția SUA de sprijini conectarea (rutieră și feroviară) dintre Gdansk și Constanța nu vizează în principal componenta economică, ci pe cea militară în contextul sporirii agresiune rusești din Flancul Estic al Alianței. De asemenea, acesta susține că fără această infrastructură Germania va rămâne placă turnantă a NATO din punct de vedere logistică în Europa Centrală și de Est.

sursa foto: Alexandru Georgescu-Arhiva Personală

”Intenția americană nu este, în opinia mea, principal economică, ci militară. Infrastructura aceasta este necesară pentru mobilitatea forțelor NATO în centrul și estul Europei și se potrivește cu conceptul actual al poziționării forțelor de tip tripwire pentru descurajarea agresiunii teritoriale. Fără această infrastructură, Germania va rămâne „placa turnantă” a NATO, adică punctul logistic focal al prezenței NATO în Europa Centrală și de Est, fiind mai ușor să ajungi de acolo oriunde în regiune decât din alt punct al regiunii. Iar acest rol a fost inclusiv unul dintre factorii dezvoltării infrastructurii europene de transport, să servească și mobilitatea militară. În schimb, relația cu SUA se află pe un trend clar de deteriorare, culminând cu declarația Președintelui Trump că vor fi retrase trupele americane din Germania, precum și declarația Ministrului de Externe al Germaniei, Heiko Maas, conform căreia relația cu SUA nu mai poate reveni la status quo ante-Trump, chiar și dacă Joe Biden ar câștiga campania prezidențială. Germania va rămâne oricum indispensabilă pentru mobilitatea militară dinspre vest, dar construirea infrastructurii nord-sud în regiune va oferi o flexibilitate mai mare planificatorilor militari”, a declarat, pentru Jurnaliștii.ro, expertul în politică externă al EURISC, Alexandru Georgescu.

”SUA au rămas în urmă pentru că instrumentarul său economic funcționează pe alte principii”

Potrivit acestuia, decizia SUA sprijinire a conectării Gdansk -Constanța reflectă interesul planificatorilor americani de a reduce decalajul față de China care a lansat în regiune ”Inițiativa Drumul și Centura” în 2013.

”Episodul acestui anunț, de altfel pozitiv, reflectă interesul crescând al americanilor de a reduce decalajul față de China în domenii cheie ale activității statului, în principal cooperarea economică comprehensivă ghidată de stat după principii strategice. Un al doilea domeniu, care nu ține de discuția de față, este existența unei politici industriale pe termen lung care să angajeze resursele statului. China a lansat Inițiativa Drumul și Centura (Belt and Road Initiative) în 2013 și a mobilizat resurse impresionante pentru a adânci cooperarea economică cu state partenere și pentru a genera premisele conectivității eurasiatice necesare accesării de noi piețe și transformării economice naționale. Instrumentul principal este finanțarea de către statul chinez a unor proiecte de firme de stat chinezești în alte țări, dar în sprijinul unui plan mai larg de conectare regională, chiar și cu asumarea unor riscuri economice intolerabile pentru firmele private. SUA a rămas în urmă, pentru că instrumentarul său economic funcționează pe alte principii și cu alte raporturi de forțe între principalii actori. Una dintre puținele țări în care situația la fața locului era de așa natură încât americanii au putut implementa proiecte majore de infrastructură a fost Afganistan, unde mobilitatea militară la nivelul întregii țări a necesitat investiții în infrastructură eminamente civilă din rațiuni militare și pe făgașul politic respectiv (sau prin USAID)”, a adăugat expertul EURISC.

De asemenea, acesta a mai spus că mobilizarea politică a unor resurse importante de stat în sprijinul unor interese private dar cu scopuri strategice mai largi este foarte dificilă pentru americani.

”S-a văzut din întârzierea cu care Administrația Trump a anunțat că va dedica 5 miliarde de dolari dezvoltării domeniului 5G, un principal areal de competiție cu China și cu implicații militare și de intelligence masive. Mișcarea trebuia să fie făcută din vremea lui Obama. Până și această negociere politică a fost dificilă în SUA, în condițiile în care 30 de miliarde de dolari fuseseră alocate în aceeași perioadă pentru interesele fermierilor. Un alt exemplu a fost relatat de cunoscutul economist David Goldman, care povestea într-un articol cum l-a întrebat un expert chinez de ce nu finanțează statul american pe Cisco să cumpere Ericsson și să subvenționeze firma rezultată pentru a deveni competitor viabil al Huawei și nu a știut ce să îi răspundă. Ca titlu de comparație, un raport britanic nota că doar Huawei are o linie de credit de 70 de miliarde de dolari la Banca de Import-Export a Chinei pentru a finanța proiecte majore de infrastructură 5G în țări terțe. Prin urmare, americanii își dezvoltă instrumentarul pentru a rămâne relevanți într-o lume în care cooperarea pe infrastructură nu este doar lucrativă, ci și importantă strategic și necesară unui parteneriat comprehensiv, iar China a dezvoltat o rețetă competitivă și i-au dedicat resursele necesare unui proiect de Mare Putere”, a adăugat Alexandru Goergescu.

Pe de altă parte, anunțul legat de finanțarea de 8 miliarde de dolari pusă la dispoziție de Exim Bank a SUA pentru ca firmele americane să renoveze reactorul 1 și să construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă se înscrie în linia enunțată de expertul EURISC. Dacă există o gândire strategică anume în spatele rutei Gdansk-Constanța, atunci aceasta ar putea justifica construcția unor segmente cheie de cale ferată dedicată care ar scurta sau fluidiza traficul. Desigur, multe alte acțiuni pot fi întreprinse pentru a transforma o rută comercială în realitate, nu doar infrastructura fizică.

România nu este încă în zona Schengen, și este singura țară pe ruta propusă care nu este încă în zona de liberă circulație. Altă problemă este și cea identificată de China prin inițiativa sa de cooperare 17+1 dintre ea și țările din Europa Centrală și de Est, suprapunându-se foarte bine cu Inițiativa celor Trei Mări. La fel ca și infrastructura, relațiile comerciale ale Europei de Est sunt, în mare parte, orientate de la est-vest, nu nord-sud. Este și normal, dată fiind discrepanța dintre țările vestice și membrii estici ai UE, dar este un impediment în calea unor investiții mai ample dedicate conectivității nord-sud. Dacă privim la celelalte coridoare strategice identificate ca priorități de către Inițiativa Celor Trei Mări, observăm că Via Carpatica se mulează perfect pe autostrada A1 din România și pe autostrada A6 (din care doar mică secțiune dintre A3 și Lugoj a fost construită).

Inițiativa celor Trei Mări trebuie să asigure sincronizarea execuției 

De asemenea, observăm că Rail-2-Sea (tot Gdansk-Constanța) se potrivește cu coridorul european de transport care include linia feroviară Curtici-Constanța, în curs de modernizare anevoioasă și cu segmente deja completate. Aceste proiecte sunt co-finanțate de către Uniunea Europeană.  Este nevoie totuși și de Inițiativa celor Trei Mări pentru a sincroniza, pe cât posibil, execuția acestor coridoare strategice naționale deja planificate, precum și pentru a contribui la toate celelalte elemente care conduc la o bună relație economică între state – cadru propice investițiilor și comerțului, schimburi culturale, reducerea asimetriilor informaționale dintre mediile de afaceri etc.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat marți că va pleda pentru realizarea celor “două mega proiecte” care prevăd conectarea Mării Baltice de Marea Neagră printr-o autostradă și printr-o cale ferată între orașul-port polonez Gdansk și orașul-port românesc Constanța.

“Sunt două mega proiecte de infrastructură care au fost discutate și la întrunirea din 2018 care a avut loc exact în această sală, aici, la București. Între timp, s-au făcut pași importanți, s-au asociat Camere de Comerț, s-a început construirea unui fond de investiții și eu cred că săptămâna viitoare când vom avea o întrunire în format videoconferință vom face noi pași în direcția realizării acestor proiecte. Fiind proiecte foarte mari, nu m-aș aventura să spun cam în ce interval de timp ar putea fi realizate, dar este important de înțeles că aceste proiecte sunt vitale pentru regiunea noastră, fiindcă ele vor face legătura pe axa nord-sud care este de mare interes și pentru țara noastră. Eu voi pleda pentru pași hotărâți în direcția realizării acestor două proiecte”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, întrebat despre anunțul ambasadorului SUA privind finanțarea construirii unei linii de cale ferată și a unei autostrăzi Constanța – Gdansk.

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din celelalte 11 state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M – Adriatică, Baltică și Neagră) se reunesc luni, 19 octombrie, la un summit virtual al Inițiativei, găzduit de Estonia, și în cadrul căruia invitații speciali vor fi secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, scrie caleaeuropeană.ro.Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Citește și:

Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European la Bruxelles. Pandemia de COVID 19, Brexitul și schimbările climatice, principalele teme de discuții


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.