Trump, între protestul străzii şi alegerile prezidenţiale din toamnă. Alexandru Georgescu: „Acțiunile anti-sociale devin o formă de rebeliune față de un sistem perceput ca fiind injust”

-


Pandemia de coronavirus şi protestele violente din ultimele săptămâni, generate de moartea violentă la 25 mai a afro-americanului George Floyd, sub genunchiul unui poliţist alb din oraşul Minneapolis i-au stricat socotelilele preşedintelui SUA, care a înregistrat o cădere semnificativă în sondaje. În schimb, contracandidatul lui Donald Trump, democratul Joe Biden, şi-a mărit avansul la 13 % în faţa acestuia, potrivit celui mai recent sondaj IPSOS-Reuters, dat publicităţii în urmă cu o săptămână. Dincolo de lupta electorală, mişcarea multi-rasială este departe de a pierde din intensitate şi încă mai generează un val de reforme al aparatului poliţienesc din marile metropole americane concomitent cu un război împotriva statuilor unor lideri marcanţi din istoria SUA, acuzaţi de rasism şi „deţinere” de sclavi negri.

În acest context, expertul în politică externă şi membru al Fundaţiei EURISC, Alexandru Georgescu, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că pentru anumiți actori ai scenei politice americane, protestele din marile centre urbane americane sunt importante ca mijloc de mobilizare a electoratului democrat în anticiparea alegerilor prezidențiale din acestă toamnă. De asemenea, acesta a mai spus că tensiunile rasiale şi socio-economice acumulate treptat în rândul societăţii americane sunt stârnite de demagogi din clasa politică, academică și a activismului instituționalizat.

sursa foto: Alexandru Georgescu-Arhiva Personală

„Pentru anumiți actori, protestele sunt importante ca mijloc de mobilizare a electoratului democrat în anticiparea alegerilor prezidențiale din acest an. Merită amintit faptul că marja de câștig a lui Donald Trump în anumite state, în anul 2016, este mai mică decât diferența de prezență la vot a afro-americanilor între campania când candidatul era Barack Obama și cea în care candidatul era Hillary Clinton. Inabilitatea ei de a inspira prezența la vot a blocului democrat afro-american, împreună cu înstrăinarea unui segment relativ important al gulerelor albastre care votează, în mod tradițional, cu democrații, dar ocazional cu republicanii (Reagan Democrats) a dus la pierderea alegerilor. Într-o țară cu electorat tribalizat pe criterii politice și având sistemul de vot indirect al americanilor, nu se mai pune problema de a convinge pe cealaltă parte să voteze pentru tine. Jocul principal devine stârnirea emoțiilor puternice, printre alte tactici, pentru a încuraja prezența la vot a propriilor suporteri și a o descuraja pe cea a suporterilor adversarului. Având în vedere temerile legate de coronavirus și potențialele restricții de mobilitate, mai ales în statele în care trebuie să te preînscrii pe listele de votare, s-ar putea ca alegerile din noiembrie 2020 să aibă o prezență scăzută la vot care să accentueze și mai mult tiparul emergent al alegerilor americane”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, expertul în politică externă, Alexandru Georgescu.

„S-ar putea ca alegerile din noiembrie 2020 să aibă o prezență scăzută la vot”

Potrivit acestuia, protestele ar fi fost în dezavantajul lui Donald Trump dacă ar fi rămas pașnice, pentru că întregul electorat american rezonează cu emoțiile comunității afro-americane și este condiționat să își dorească izbăvirea de „păcatul originar al Americii”, care nu poate veni indiferent de eforturile depuse și de gesturile comise, atâta timp cât demagogia rasială este o sursă garantată de atenție, fonduri, voturi, prestigiu și capital politic.

„În schimb, răzmerițele acompaniate de violență extremă și distrugerea de proprietate lucrează în avantajul lui Trump, mai ales că, în era social media, devine imposibil să suprimi scenele de haos prin omisiune și neacoperirea lor în canalele media tradiționale. Americanii răspund la mesaje de tipul lege și ordine, iar răzmerițele din trecut au fost urmate de victorii importante republicane în curse prezidențiale și congresionale. Spre exemplu, Richard Nixon a câștigat în 1968 cu un mesaj de lege și ordine adresat majorității tăcute a americanilor, care erau oripilați de răzmerițele afro-americane din 1967 și de redeclanșarea lor în aprilie 1968, odată cu asasinarea lui Martin Luther King. Nixon a avut atunci și cel mai mare procentaj de vot afro-american din perioada modernă, de 14% (față de până în 5% care este norma de astăzi). Ronald Reagan, devenit sfânt secular al republicanilor deși a fost în conflict cu partidul atunci când era președinte, a ajuns în atenția națională ca lider prezidențiabil atunci când, în calitate de guvernator al statului California, cel mai mare stat și cel mai important bastion republican (!!!), a trimis Garda Națională împotriva protestatarilor albi din Berkeley”, a adăugat Alexandru Georgescu.

Acesta a mai spus că preşedintele SUA, Donald Trump nu a profitat de situaţia generată de protestele din aceste săptămâni şi a preferat să îi lase pe guvernatorii şi primarii democraţi să se „autodistrugă prin indecizie”.

„Trebuie spus că nici Donald Trump nu a profitat la maximum de potențialul acestei situații (putea să federalizeze garda națională și să o trimită în cele mai grav afectate locuri împotriva voinței aleșilor locali), limitându-se la declarații de Twitter și preferând, poate în mod cinic, să lase guvernatorii și primarii majoritar democrați ai zonele afectate să se auto-distrugă prin indecizie. Pe de o parte, ei susțin pozițiile și prezumțiile protestatarilor transformați în revoluționari, iar partidul dorește să le ofere spațiu să distrugă (vorba primarului democrat din Baltimore, Stephanie Rawlings-Blake, când a început fenomenul Black Lives Matter în 2014-2015) pentru a cultiva energia necesară prezenței la vot și intimidării opoziției. Să nu uităm că fenomenul BLM a început tot ca protest împotriva brutalității poliției față de minoritatea afro-americană.

„Brutalitatea și abuzurile sunt reale dar nediscriminatorii rasial”

Exemplele de care se agață un public captiv informațional și ideologic și cu un emoționalism febril sunt, cu siguranță, nu foarte potrivite sau justificate. Nu a fost efectuată încă investigația oficială în cazul lui George Floyd, dar cauzele celebre ale lui Trayvon Martin și Michael Brown, care au declanșat răzmerițele din Ferguson și Baltimore, nu au fost deloc ceea ce s-a circulat în presă la vremea respectivă”, a adăugat expertul în politică externă al Fundaţiei EURISC.

„Protestatarii nu îi reprezintă, oricât de în favoarea lor ar fi spiritul momentului. La nivel fundamental, politica americană este locală, iar un bastion democrat nu este scutit de lupte pentru putere, dar care au loc în interiorul aceluiași partid. Or, dacă tu, ca ales local sau statal, încurajezi sau tolerezi distrugerea districtului de afaceri sau comercial, vandalizarea spațiului public, ce se va întâmpla la alegerile următoare? Pentru orașele americane, încurajarea afacerilor și a prezenței clasei de mijloc este o problemă de viață și de moarte, pentru că ele trebuie să se auto-finanțeze, inclusiv pentru pensiile anumitor categorii de funcționari publici, din taxele și impozitele strânse la nivel local. Dacă vrei serviciu de ambulanță, școli dotate și ajutoare locale pentru grupuri și persoane dezavantajate (dar și clientelă politică), ai nevoie de surse de venit. Hipermobilitatea populației americane și a activității economice le permite să abandoneze rapid un oraș în care nu mai este respectată siguranța individului și siguranța proprietății”, a subliniat Alexandru Georgescu.

În opinia acestuia, republicanii au pierdut o mare ocazie în a-şi face campanie electorală pentru politici de dreapta legate de lege şi ordine.

„Nomenclatura democrată se află într-o poziție sensibilă. Controlul asupra elementelor de tip BLM este limitat. Ele sunt în realitate mișcări descentralizate, multe dintre ele spontane, asupra cărora nu se poate exercita control fin. Tinerii activiști și politicieni aleși ai partidului (Alexandria Ocasio Cortez, Ilhan Omar) practică demagogie rasială și discurs de extremă stânga pentru a-și genera o bază de putere în partid și a dizlocui actorii mai vechi. Gerontocrația de partid (mai accentuată decât cea republicană, dar ambele cu veleități de Politburo sovietic) este vulnerabilă la asaltul junilor turci pentru că nu rezonează cu un electorat tânăr, radical și divers etnic și ideologic, care este, în multe privințe, ostil vacilor sacre ale Partidului (electoratul democrat emergent nu susține Israel, ba este chiar activ anti-zionist și anti-semit, iar coaliția etnică în care s-a transformat este inerent vulnerabilă la ranchiuni socio-economice și rasiale, între asiatici și negri, între hispanici și negri, între diverse grupuri hispanice, între imigranți și nativi etc. Democrații erau partidul sudului, și oameni ca Joe Biden, ales prima oară în 1973, aveau convingerile și limbajul vremurilor, atât în probleme rasiale, cât și în problema feministă sau a minorităților sexuale, oricât de liberali ar fi fost. Să nu uităm că Robert Byrd, mentorul politic al lui Hillary Clinton, Senatorul democrat pentru West Virginia în 1959 și 2010 (stat stereotipic de rednecks, insulta rasistă pentru clasa de jos rurală a Americii) a fost Mare Dragon al Ku Klux Klan și fondatorul organizației statale din West Virginia. Iar Hillary Clinton însăși a fost invadată la un eveniment electoral propriu în 2016 de către activiști Black Lives Matter care protestau ipocrizia ei, ținând cont de atitudinea dură a soților Clinton față de criminalitatea afro-americană în anii 1990, când Hillary vorbea despre superprădătorii comunității de culoare. Culmea este că limbajul soților Clinton era determinat tot de problemele vremurilor, când votanții fideli ai democraților, populația de culoare, îi acuza de rasism pentru că erau insuficienți polițiști în comunitățile lor, care acționau timid, iar sistemul de justiție nu era suficient de dur cu criminalii de carieră. Rata extraordinară de încarcerare a afro-americanilor de astăzi (2300 de la 100 de mii de oameni, față de 80-200, care este norma americană și a statelor europene) este rezultatul acelor vremuri și al activismului anti-liberal în problema criminalității”, a adăugat Alexandru Georgescu.

„Astăzi statui, mâine oameni…”

În momentul de faţă, societatea americană se confruntă cu o criză economică severă pe termen lung ca urmare a efectelor directe generate de coronavirus.  Mulți tineri nu au perspective socio-economice reale și sustenabile care să îi ancoreze social. Rămași datori cu zeci de mii de dolari la universități pentru o educație care nu i-a pregătit pentru piața muncii, forțați să subziste în gig economy reprezentată de Uber, Mechanical Turk, airbnb sau în zona serviciilor (restaurante fast food, barmani), ei au bani suficienți pentru a se hrăni, a avea iPhone și a-și permite anumite luxuri, dar insuficienți bani și cu insuficientă stabilitate financiară pentru a cumpăra o locuință și a-și întemeia o familie.

„Economistul Raj Chetty, în cadrul Equality of Opportunity Project, a dovedit prin analiza impozitelor plătite de americani că generațiile actuale sunt primele din istoria SUA care nu se pot aștepta în proporție majoritară să trăiască mai bine decât părinții lor. Prin urmare, atitudinile și acțiunile anti-sociale devin o formă de catharsis și de rebeliune față de un sistem perceput ca fiind injust. De aici, rezultă împletirea cu politici economice de stânga, cel puțin declarativ, pentru că marile corporații au preîntâmpinat aplicarea lor reală prin genoflexiuni publice strategice în față noii ortodoxii și a preoțimii sale și prin controlul fondurilor electorale pentru politicienii atât republicani cât și democrați (culmea fiind că Trump are cea mai mare proporție a oricărui candidat recent la Președinție de fonduri venite din micile donații ale indivizilor, față de donațiile bogaților, ale sindicatelor, marilor corporații sau marilor universități)”, a arătat Alexandru Georgescu.

Acesta a mai spus că democraţii vor caută să-l transforme pe Joe Biden într-un candidat acceptat de toate facţiunile din partid, iar Donald Trump ar fi ajutat în bătălia electorală chiar de inabilitatea democraţilor în a controla protestele din stradă.

„Există o motivație pentru democrați de a calma spiritele acum și de a le redeclanșa în preajma alegerilor. Se caută transformarea lui Biden în candidat de compromis acceptabil pentru toate aripile partidului, pentru minorități dar inclusiv pentru sandernistas, adepții tineri ai politicilor economice de stânga clasice care au fost alienați de jocurile murdare ale partidului în alegerile din 2016 și de acum. Ceea ce trebuia să fie un dezavantaj pentru Trump a fost neutralizat și s-a transformat într-un avantaj, dar insuficient exploatat și care nu garantează câștigarea alegerilor. Trump ar putea fi ajutat și mai mult de către inabilitatea democraților de a controla protestele. Una era să dai jos statuile confederaților (un act oricum taliban și alienant pentru mulți) și alta este să începi cu statuia lui George Washington, a lui Thomas Jefferson, a Generalului Grant și deja se vorbește de Lincoln, marele emancipator. Iar refrenul republican este astăzi statui, mâine oameni, deși acest lucru se întâmplă deja. Cel mai grav ar fi să reapară asasinatele de polițiști.  Problema este că răzmerițele vor împinge primăriile în brațele sindicatelor de poliție care vor negocia măriri salariale și de pensii și protejarea polițiștilor atât de oprobriu ilegitim, cât și de sancțiuni legitime. Fără poliție, nu poți avea pace în comunitățile fracturate americane, fără pace nu ai business și clasă de mijloc, iar fără acestea nu ai impozite care să asigure funcționarea la nivel local. Oricâte gesturi de moment s-ar face, ele nu vor avea ecou pe termen lung. Și nici nu avem perspectivele unei reforme a clasei politice astfel încât să servească la unificarea națiunii, nu la dezbinarea sa. În aceste condiții, nici nu mai este nevoie de dezinformare de la rivalii Americii – este suficient să facă propaganda realității”, a conchis Alexandru Georgescu.

Președintele american Donald Trump a dorit desfășurarea a circa 10.000 de militari activi pentru a înăbuşi protestele din capitala Washington D.C. şi în alte părţi din Statele Unite ale Americii, declara o înaltă oficialitate din domeniul apărării pentru postul american CBS. O astfel de decizie a fost apreciată de analiști drept una controversată din punct de vedere juridic, deşi Donald Trump invocase o lege din 1807 care i-ar fi dat dreptul să mobilizeze armata pe teritoriul SUA.

Citeşte şi:

Trump protejează locurile de muncă ale americanilor. Eliberarea cărţilor verzi se suspendă până la sfârşitul anului

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.