„Greaua moştenire” şi guvernarea în vreme de pandemie

-


Războaiele sau marile calamități spun multe despre priceperea unui popor de a le face față, dar și de a învăța din greșelile făcute cu aceste ocazii. Spun popor și nu guvernați deoarece fiecare țară are politicienii pe care îi merită, fapt ușor de demonstrat atâta vreme cât votul este democratic. Trecând totuși la o analiză a modului cum actualul guvern a știut să administreze criza generată de coronavirus, indiferent cât de simpatic ne este acesta, după anii în care a trebuit să suportăm PSD-ul, trebuie să facem unele observații.

Astfel, chiar dacă în principiu România a trecut cu bine de pandemie, cu un număr mult mai mic de morți raportat la populație față de multe alte state cu pretenții, trebuie menționat că acest lucru s-a datorat și faptului că aproape jumătate din populația României trăiește izolată în mediul rural nu de câteva luni, ci de secole: nu numai veșnicia, dar și lucrul la domiciliu s-a născut la sat. Ori tocmai cu acest mediu specific românesc nu a știut actualul guvern să comunice cum se cuvine, deși i se pot găsi totuși circumstanțe atenuante.

Până atunci însă, nu avem cum să nu ne îngrijorăm despre lipsa de informare a cetățenilor din România rurală. Este suficient să ieși cu mașina câțiva zeci de km din București sau alte mari orașe ale țării, pentru a da de sate în care oamenii sunt perfect convinși că pandemia nu există, că ea este o conspirație menită să ducă într-un final la controlul minților oamenilor, șamd.

Evident, aceste credințe vin la pachet cu împotrivirea de a purta orice fel de mască și de a menține distanța socială, ,,orășenii’’ care se îngrijesc de aceste lucruri fiind priviți aproape ca niște extratereștri. Situația este îngrijorătoare din două puncte de vedere.

Prima la mână, ne dăm seama abia acum că am fi redus și mai mult numărul morților dacă am fi reușit să comunicăm eficient cu oamenii din comune și sate. A doua: cum de nu am reușit acest lucru, în plină epocă a informației?

Fără să fim părtinitori, putem găsii cu ușurință numeroase motive. În primul rând, PNL este un partid al cărui bazin electoral se găsește în principal în mediul urban și are un anumit standard de viață și educație. Funcție de acest tip de votanți este evident că în timp s-a calibrat și aparatul de comunicare al acestui partid, dar și principalii politicieni ai PNL. Este foarte greu să descoperi peste noapte finețurile comunicării  cu un votant despre care până mai ieri știai despre el doar că este dedicat trup și suflet PSD.

PNL a arătat că nu are oameni care să se facă înțeleși de talpa țării, singura ,,speranță’’ (având în vedere că a deținut funcția de Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale), Gheorghe Flutur, dovedindu-se nu doar o dezamăgire, ci chiar o adevărată calamitate administrativă, chiar la el în județ.

Dacă însă PNL va învăța din aceste greșeli și va reuși să iasă din această paradigmă a împărțirii votanților în funcție de zonă, va avea numai de câștigat: în mediul rural se formează încet-încet mici comunități de oameni care au muncit ani de zile în Occident, și au înțeles de acolo că un politician este ceva mult mai mult decât ceea ce oferă satului românesc, azi, PSD-ul.

Toată chestiunea este de a atrage acești votanți prin oameni și modalități noi de comunicare.

Pe de altă parte, PNL este totuși un partid politic și orice astfel de organizație este setată în primul rând să câștige alegeri electorale. În 2020, avem alegeri locale și parlamentare, iar cu această ocazie efectele pandemiei se vor cunoaște. Ori după două luni de izolare, oamenii au nervii întinși la maxim, iar PNL încearcă să guverneze cu atenție într-o situație în care orice mic amănunt apărut astăzi, poate genera un imens scandal mâine. Acesta este de altfel secretul din spatele multor indulgențe administrative: încercarea de a calma spiritele, de a mulțumi pe toată lumea, într-un context în care pandemia nu este singurul pericol – să nu uităm că majoritatea parlamentară este deținută de PSD!

Astfel se explică – de exemplu – mult discutatul caz al Arhiepiscopului Pimen, a cărui înmormântare nu s-a făcut după regulile stabilite în timpul pandemiei. Deși pentru unii Pimen reprezintă un ins controversat din cauza colaborării sale cu Securitatea, în Bucovina și nu numai, acesta este un personaj aproape legendar, o înmormântare pe fugă, cu numai câțiva oameni, nefiind doar scandaloasă, ci pur și simplu imposibilă.

Desigur, rămâne acum de văzut și care vor fi scorurile pe care PNL le va obține la următoarele alegeri.

Având în vedere că acestea se vor desfășura înaintea sosirii iernii, iar actuala guvernare își va contabiliza și trecerea cu succes a României prin pandemie, cel mai probabil că PNL va avea șansa de a avea chiar o distanță de două cifre față de PSD.

Citeşte şi:

Remanierea Guvernului Orban, de la iminenţă la fake news. Stelian Tănase: „Depinde mai mult de pandemie decât de partid”

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.