Guvernul Orban, prins în menghina inflaţionistă? Avertismentele Consiliului Fiscal şi noua criză

-


Politica populistă a defunctei guvernări PSD-ALDE de sporire a veniturilor populaţiei din bani împrumutaţi, cu zero investiţii în economie, riscă să arunce din nou România într-o criză mai severă, decât cea din 2009. Guvernul liberal trebuie să facă faţă presiunilor politice din acest an electoral, dar şi celor inflaţioniste, prin posibila majorarea cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie, şi a dublării alocaţiilor de la 1 august. În acest context, Consiliul Fiscal a prezentat o serie de avertismente dure în legătură cu ceea ce se va întâmplă cu adevărat în economia reală din România, sub presiunea şocului inflaţionist.

 

Astfel, depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum și pe termen mediu. Deși proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum și slăbiciuni suplimentare ale execuției bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobați prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020, potrivit raportului elaborat de Consiliul Fiscal.

Potrivit acestuia,  se estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB..

„Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistența socială cu încă 1,85 pp din PIB față de anul curent, și un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către piețe și indică nevoia de corecție la timp”, arată CF.

Pe de altă parte, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, este extrem de dificil de realizat dacă se vor creşte deficitele bugetare.

„Niveluri înalte și în creștere ale deficitului bugetar (admițând că piețele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică și vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice; spațiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, în mod inevitabil ar impune corecții fiscale, contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare”, se arată în concluziile raportului elaborat de Consiliul Fiscal.

Glăvan: „Guvernul nu poate să dea, dacă ţara noastră nu produce”

Contactat de Jurnaliştii.ro, economistul Bogdan Glăvan a declarat, că pe fondul presiunilor inflaţionist-populiste România riscă să se întoarcă la deficitul din timpul crizei din 2009 (circa 7-8 % din PIB) şi implicit va pierde finanţarea externă.

„Este foarte simplu ca cineva să promită.  Realitatea este că de la revoluţie încoace, salariile au crescut de 10.000 de ori, dar asta nu înseamnă că noi o ducem de 10 ori mai bine. Poanta este că atunci că atunci când inventezi din pix :venituri, salarii şi pensii nu faci decât să creezi inflaţie. Guvernul nu poate să dea ceea ce ţara aceasta nu produce. Nu poate să inventeze brânză, maşini, cojoace, etc. Nu poate să dea nimic. De 30 de ani, trăim politica minciunii, mai ales că de vreo 10 ani o ducem ceva mai bine, şi nu mai avem inflaţia din anii 1990. De când am intrat în UE, inflaţia a scăzut mult în 2015, dar acum a reizbucnit şi va creşte în continuare. Lumea poate că nu mai are experienţa asta proaspăta în minte fiindcă a dispărut şocul inflaţiei din anii 1990”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, profesorul de economie, Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia, producţia trebuie să crească în România pentru ca preţurile să fie mici şi puterea de cumpărare mare.

„Degeaba multiplicăm noi banii din pix dacă nu avem producţie în România. Dacă vom avea producţie, preţurile vor fi mici şi vom putea cumpăra ceva cu banii aceştia. Guvernul este  prins în menghină din cauza anticipărilor inflaţioniste, pentru că lumea s-a învăţat să trăiască cu această mentalitate că salariile şi pensiile trebuie să crească tot timpul. Este o mentalitate globală, dar este falsă, întrucât scopul nostru este să avem preţuri mici şi marfă tot mai multă. Inflaţia din secolul xx a creat această mentalitate, care ţine guvernul ca într-o menghină. O să ajungem la fel ca-n criza din 2009: cu 7-8 % deficit şi fără împrumuturi externe. Statul român nu mai are bani şi când întindem cureau, fie facem inflaţie ori împrumuturi, cum s-a întâmplat în 2010. Este foarte uşor să aplicăm legea, dar vom rămâne fără finanţare externă. Sarcina guvernului este mai simplă ca în anii 1990, dar trebuie să explice mai bine oamenilor ce se întâmplă. Lumea îşi mai aminteşte de criza din 2010”, a adăugat Bogdan Glăvan.

Cîţu: Nu vom face acea mizerie pe care a făcut-o PSD

În schimb, ministrul de Finanţe, Florin Cîţu a declarat, miercuri, la Adevărul, că bugetul a trecut, însă majorările veniturilor populaţiei trebuie corelate cu execuţia bugetară.

„Garantez că noi nu vom face acea mizerie pe care a făcut-o PSD. Să punem bani în buget pentru investiţii, apoi să-i mutăm la pensii şi salarii. Asta nu!”, a conchis Florin Cîţu.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 300 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 177 de luni, la un randament mediu de 4,78% pe an, arată BNR.

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 535,9 milioane de lei. De asemenea, vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit joi. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna ianuarie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 4,1 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 615 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Citeşte şi:

Moţiunea de cenzură, şansa lui Ciolacu de câştiga partidul? B.Ştefan: „PSD a intrat în moarte clinică”

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.