Hidroelectrica, la un pas să se întoarcă la pierderile din „epoca băieţilor deştepţi”

-


Fondul Proprietatea avertizează asupra consecinţelor deosebit de grave pentru profitabilitatea Hidroelectrica şi performanţa generală a companiei care vor rezulta direct din implementarea Ordinului ANRE nr. 10/2019 cu privire la metodologia de stabilire a preţurilor şi cantităţilor de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate. Situaţia s-a mai repetat în 2011 şi 2012 când ANRE a obligat Hidroelectrica să vândă în pierdere energie la un preţ reglementat.

Potrivit Ordinului 10, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie cu capital de stat, va purta povara pieţei de energie reglementate, aşadar fiind pedepsită pentru creşterea eficienţei, arată reprezentanţii Fondului Proprietatea, prin intermediul unui comunicat de presă.

Despre impactului Ordinului 10 asupra companiei Hidroelectrica, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited UK şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, a preciza următoarele: „La mai bine de şase luni de la intrarea sa în vigoare, OUG 114, împreună cu Ordinul 10, adoptat ulterior de ANRE, continuă să facă ravagii pe piaţa de energie a României, introducând distorsiuni severe în special pe piaţa de electricitate. Cel mai semnificativ impact este absorbit de companii precum Hidroelectrica, care a depus eforturi imense în ultimii ani să îşi îmbunătăţească eficienţa, cât şi performanţa operaţională şi financiară”.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica se întoarce la pierderile din vremea băieţilor deştepţi din energie.

„Lipsa de claritate creată de aceste regulamente nedorite au adus Hidroelectrica în situaţia în care îi este imposibil să implementeze strategia de business aprobată de acţionarii săi şi îi creşte riscul de a suferi, din nou, pierderi precum cele din vremurile „băieţilor deştepţi”. Dacă ANRE decide să oblige compania să vândă la preţ reglementat cantitatea maximă de energie, 65% din producţia sa, compania ar avea de pierdut nu mai puţin de un miliard de lei. În timp ce beneficiile pentru populaţie rămân nesemnificative, este evident că pierderile celei mai profitabile companie de stat, Hidroelectrica, vor fi pierderile fiecărui român”,  arată Johan Meyer.

Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10) sunt în vigoare, şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică care poate fi contractat cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM.

Astfel, decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022.

Documentul specifică numai cantitatea de până la 65% din producţia estimată pentru anul viitor care ar putea fi solicitată companiei, într-o manieră arbitrară, pentru a fi vândută la preţuri reglementate, cu o marjă de profit de numai 5%. Până în prezent, ANRE nu a adus clarificări cu privire la volumele de energie electrică pe care Hidroelectrica şi alte companii afectate sunt obligate să le livreze la preţ reglementat pentru respectiva perioadă, lăsându-le astfel într-o stare prelungită de incertitudine.

ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022, există riscuri grave cărora compania este nevoită să le facă faţă, dacă nu va reuşi să livreze cantitatea solicitată: o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3.5 miliarde lei, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane lei.

În plus, Hidroelectrica se confruntă cu o potenţială pierdere de venituri. Ca rezultat direct al OUG 114 şi Ordinului 10, Hidroelectrica nu va fi capabilă să ofere o cantitate suficientă de energie pe pieţele concurenţiale administrate de OPCOM, deşi se constată o tendinţă de creştere a preţului pe aceste pieţe. Prin urmare, Hidroelectica va fi pe nedrept privată de potenţiale venituri, susţine Fondul Proprietatea.

Remus Borza a salvat Hidroelectrica de la faliment

Pe 30 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti închidea procedura de insolvenţă a celui mai important producător de energie din România, după 5 ani de zile în care s-a luptat cu un faliment evident, cauzat de „băieţii deştepţi” şi de seceta din vara anului 2011. Actualul deputat PSD, Remus Borza a fost cel care a salvat compania în acest răstimp şi a adus-o pe profit.

În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, Hidroelectrica avea pierderi cumulate de peste 170 milioane Euro în exerciţiile financiare 2011 – 2012, datorii de peste 1,1 miliard Euro şi o trezorerie netă negativă de 782 milioane lei, potrivit Raportului privind cauzele şi împrejurarile insolvenţei Hidroelectrica, emis de Remus Borza.

De asemenea, Hidrolectrica era parte într-un număr de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de păguboase pentru societate şi care nu puteau fi încetate de Hidroelectrica datorită clauzelor extrem de riguroase. Aceste contracte bilaterale au generat în perioada 2006-2012 o pierdere financiară de 4.874.746.999 lei (circa 1.100.000.000 EUR).

Astfel, aceste contracte erau prelungite prin acte adiţionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani înainte), ajungându-se la situaţia în care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantităţii de energie livrată (7.222.305 MW cantitate livrată în 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livraţi prin contracte bilaterale, reprezentând deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele încheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Alro SA, să fie prelungite pana în 2018 sau 31.12.2019.

O altă cauză a insolvenţei a reprezentat-o vânzarea unei părţi însemnate de energie la preţul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de producţie. În 2011, ANRE a impus un preţ de vânzare a energiei electrice pe piaţa reglementată de 98,4 lei/MWh, în condiţiile în care costul de producţie a fost de 111,82 lei/Mwh. Cantitatea de energie electrică livrată de Hidrolectrica în piaţa reglementată a fost de 3,87 TWh în anul 2011, respectiv 27% din producţia proprie, iar o treime din energia electrică produsă să fie  vândută în pierdere, sub costul de producţie cu aproximativ 20%.

Situaţia s-a repetat şi-n anul 2012 când ANRE stabilea un preţ al energiei pe piaţa reglementată de numai 72,27 lei/Mwh, în condiţiile în care costul bugetat era de 125 lei/Mwh, ceea ce a condus la o diferență de 52,73 lei/Mwh (costul fiind cu aproximativ 73% mai mare decât preţul de vânzare). Mai mult, ANRE a sporit obligatiile Hidroelectrica în piaţa reglementată în anul 2012, de la 4,5 la 5,5 Twh, ceea ce la un preț 72,27 lei/Mwh și un cost de 125 lei/Mwh a condus la o pierdere de circa 290 milioane lei.

Citeşte şi:

UPDATE. Cioloş: „Lucrurile trebuie să se schimbe fundamental în ţară”

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.