Interviu cu scriitorul Flaviu Predescu. “Timpul tace în cazul Colectiv”

-


Pe 2 iunie, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest București, ediția a  XIII-a, care va avea loc la Romexpo, se va lansa o carte. Este vorba despre un roman, „Perechea dragoste, perechea moarte”, dedicat atât victimelor incendiului de la Colectiv, cât și acelora care într-un fel sau altul au interacționat cu această mare suferință națională: familii, prieteni, medici, clerici și pompieri. Autorul romanului, Flaviu George Predescu, este un scriitor curajos, care se vrea a fi un actor social, hotărât ca prin scrisul său să facă lumină asupra acestui caz..

Perechea dragoste, perechea moarte” este, în mod concret, primul semn de viață dat oamenilor de către lumea literară. Iată că timpul tace și trece și deja s-au scurs doi ani și jumătate de la Colectiv. Citiţi mai jos un interviu acordat de Flaviu George Predescu site-ului Jurnalistii.ro.

Jurnalistii.ro: Ce aflăm nou din cartea dumneavoastră legat de noaptea fatidică din 30 octombrie 2015?

 Flaviu Predescu: Sunt două fronturi de discuție. Unul este al realității, iar celălalt al romanului. Ne putem referi separat la fiecare. Romanul „Perechea dragoste, perechea moarte”  este un produs ficțional, care s-a ajutat de elemente din realitate pentru a surprinde povestea unuia din multele cupluri, care s-au destrămat dramatic din cauza incendiului de la Colectiv.

Dacă ar fi de aflat ceva despre o realitate de la un roman,  acel lucru ar fi o variantă imaginativă a cum s-ar fi putut întâmpla așa ceva, respectând criteriile beletristice.

Perechea dragoste, perechea moarte” este doar un model creativ care nu ignoră niște repere concrete, pornește de la fapte care au existat: un incendiu într-un club din București, un băiat care și-a pierdut iubita și căruia îi este greu să mai trăiască, un sistem politic haotic, la modul general, nu particular.

Adică, să fim cinstiți, nu se făcea că trăiam într-o lume plină de alternative politice și noi trebuia doar să dărâmăm ceva pentru a înlocui cu altceva… Știți, de multe ori mă gândesc la faptul că vestea morții altor oameni ar putea fi un semn de trezire pentru cei care o primesc, dar de multe ori uităm prea repede.

Literatura încetinește procesul uitării sau măcar mai actualizează un anumit tip de memorie. Suntem datori să nu uităm de Colectiv.

Cazul Colectiv a şocat opinia publică. Din documentarea pe care aţi făcut-o la carte care sunt primele trei probleme grave care au condus la tragedia din noaptea de 30 octombrie 2015?

Acum voi vorbi ca simplu cetățean, nu ca un scriitor. Rămâne un mare semn de întrebare legat de claritatea unor probleme care să poată fi arătate cu degetul și enumerate sau ierarhizate după incendiu. De regulă, când analizăm o situație ne uităm și la consecințe. Ce ne rămâne în minte că s-a întâmplat după?

Concret: a căzut Guvernul și s-a interzis fumatul în localuri. Altceva nu îmi vine în minte. S-a confiscat politic o mare dramă națională, pentru că toată furia și durerea publică au fost canalizate spre guvernul de-atunci.

S-a boicotat un sistem politic și s-a instalat un Guvern care s-a dovedit slab, lipsit de vigoare, de programe și de soluții care a dus la o decompensare electorală exagerată în 2016.

Acolo, la Colectiv, au murit oameni valoroși atât uman, cât și calificați în profesii care aduceau plusvaloare țării. Au murit tineri frumoși, curajoși, vorbitori de limbi străine, arhitecți, specialiști în economie și marketing, oameni cu hobbyuri, cu prieteni și cu planuri de viitor. Rămâne deci un semn de întrebare, a fost o mână criminală perfectă sau o nefericită coincidență.

La fel de adevărat este că nici nu aveau ce căuta câteva sute de tineri, într-un beci de 400 de metri pătrați. Sunt factori obiectivi, dar și subiectivi. Despre acest lucru nu știu cum și dacă vom afla ceva. Ce mă înspăimântă concret, este amintirea unor zvonuri pe care le auzeam în mass-media sau pe la colțuri în vara lui 2015, și anume faptul că până de Anul Nou (n.r. 2016) Guvernul condus de Ponta va cădea în pofida majorității parlamentare. Și-a căzut…

Cărui public se adresează romanul dumneavoastră şi cine se poate identifica cu personajele principale?

Romanul se adresează publicului de toate vârstele. Aș îndrăzni să spun că ar putea fi interzis sub 16 ani din pricina unor pasaje. Afirm cu mâna pe inimă că n-am îmbrăcat niciun personaj al vremurilor în vreun personaj al cărții, aș fi eșuat literar. Există mai multe tipologii caracteriale și comportamentale, dar atât.

Îmi place să cred că mesajul romanului se ridică mai presus de oameni și funcții. Când scriu nu țintesc cnp-uri, ci propun o lume mai morală.

Ce ar trebui să înțeleagă românii din această tragedie cumplită? Care este mesajul romanului dumneavoastră?

Pot să spun ce am înțeles eu din tragedie și ce m-a determinat să scriu. Dat fiind faptul că este un roman al depresiei individuale care plutește după drama incendiului, consecința este că la modul concret sunt zeci de oameni care își plâng copiii de la Colectiv, ca și cum fiii le-ar fi murit ieri, că un om s-a sinucis (mă refer la tânărul Răzvan, a cărui iubită Valentina a murit) înseamnă că vorbim de o plagă socială, deschisă.

Am surprins în roman foarte multe aspecte: unde duc derapajele caracteriale, trădarea dintre prieteni, binele făcut pentru cineva sub deviza că „să-l ajutăm, că e băiat de treabă, săracul” și alte atitudini care parcă ne țin pe loc.

Este astăzi  România altfel după Colectiv? În ce măsură s-a schimbat mentalul colectiv al românilor?

România de după Colectiv este responsabilă să scoată adevărul la lumină. Indiferent cum și cât costă.

Citeşte şi:

Saddam Hussein, dictatorul nemilos care s-a crezut invincibil

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *