Iohannis și fereastra de oportunitate din R.Moldova

-


Vizita președintelui României Klaus Iohannis la Chișinău este una firească după cinci ani de răceală ca urmare a pozițiilor anti-românești ale fostului președinte al R.Moldova, Igor Dodon, și imagologic are rolul de a scoate simbolic din izolarea diplomatică statul frate dintre Prut și Nistru la începutul mandatului președintelui recent învestit Maia Sandu. Practic, Iohannis a transpus marți sub forma declarației comune înțelegerea din toamna trecută de la București, când Maia Sandu, pe atunci președinte PAS și candidat la președinția R.Moldova, a primit toate asigurările că drumul european și reformele vor fi susținute de România în pofida acțiunilor pro-putiniste și anti-românești ale lui Igor Dodon din acel moment.

Astăzi, Klaus Iohannis a marcat un punct important de pe agenda comună româno-moldavă prin reafirmarea sprijinului și ajutorului României, însă acum pare să fi înțeles și fereastra de oportunitate economică pe care o reprezintă piața din R.Moldova. Dincolo de reforme și europenism vopsit, Bucureștiul are șansa uriașă să continue investițiile în domeniile strategice astfel încât poată deveni un jucător activ pe o miză mare.

Accelerarea conectărilor energetice, investițiile în infrastructură și-n construcția de noi poduri rutiere și feroviare care să interconecteze mai bine cele două maluri ale Prutului sunt obiective comune care pot crea locuri de muncă și deschide noi oportunități. R.Moldova ar putea deveni o piață interesantă pentru România, iar o strategie bine gândită ar putea să includă acest aspect în proiectul de relansare economică post-pandemie.

Miza este uriașă, dar și presiunile oamenilor Kremlinului sunt foarte mari în contextul în care capitalul românesc nu a reușit să pătrundă pe această piață, și nu ar avea cum fără o strategie comună româno-moldavă. De asemenea,  R.Moldova este dependentă energetic de Transnistria, regiune separatistă controlată de silovikii lui Putin. Problema principală în această ecuație  o reprezintă Maia Sandu care trebuie să riște dacă dorește o prezență economică românească peste Prut.

Dar până atunci, Maia Sandu a reușit să marcheze la capitolul imagine în plan intern și extern cu ajutorul președintelui Klaus Iohannis care rămâne un partener de nădejde pe întreg mandatul acesteia. Cel mai important lucru al acestei prime vizite de lucru a președintelui României în R.Moldova rămâne ”declarația comună” prin intermediul căreia Bucureștiul se angajează să rămână cel mai sincer susţinător al cetăţenilor Republicii Moldova, iar Chișinăul îşi reafirmă hotărârea de a-şi consolida parcursul european,

„România şi Republica Moldova reafirmă caracterul special al relaţiei bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie şi fundamentate pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, de la a cărui semnare aniversăm, în 2020, zece ani. De asemenea, România şi Republica Moldova reconfirmă faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană”, se arată în textul declarației.

În schimb, România „subliniază caracterul legitim al aşteptărilor cetăţenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil şi democratic, cu instituţii publice moderne şi cu o justiţie independentă, şi va continua să susţină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure stabilitatea, dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova”.

Astfel, Bucureștiul „se angajează să rămână cel mai sincer susţinător al cetăţenilor Republicii Moldova, aşa cum a acţionat deja şi va continua să o facă în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19”. De asemenea, Republica Moldova „îşi reafirmă hotărârea de a continua edificarea unui stat democratic şi prosper, inclusiv prin consolidarea parcursului său european şi beneficiind de sprijinul şi cooperarea oferite în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. Evidenţiind importanţa implementării depline a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv a prevederilor referitoare la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, Republica Moldova îşi reafirmă angajamentul privind continuarea implementării reformelor democratice, cu un accent special pe cele legate de reforma justiţiei, statul de drept, combaterea corupţiei şi asigurarea independenţei mass-media”.

În acelaşi document este subliniat şi angajamentul din partea ambelor ţări de a continua proiectele de cooperare.

„Recunoscând contribuţia proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, orientarea politică, Republica Moldova subliniază angajamentul pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv şi mai ales a proiectelor strategice de interconectare şi a proiectelor din domeniul infrastructurii, precum şi hotărârea de a susţine şi proteja prezenţa investiţională a României în Republica Moldova”, se arată în textul Declaraţiei comune.

România, un frate generos pentru R.Moldova….

Dincolo de parafarea acestui document important în dinamica relațiilor bilaterale dintre cele două state românești, președintele Klaus Iohannis a oferit și un pachet financiar generos de sprijin pentru R.Moldova, un stat aflat în criză economică și sanitară.

Potrivit șefului statului român, acest pachet are în vedere încheierea cât mai rapidă a celui de-al şaselea Protocol adiţional la Acordul bilateral privind grantul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, vizând prelungirea valabilităţii Acordului şi extinderea domeniilor de cooperare.

„Astfel, vom putea continua şi extinde programele bilaterale de asistenţă de succes de până acum”, a precizat Klaus Iohannis.

O altă măsură este susţinerea procesului de vaccinare anti-COVID prin furnizarea de până la 200.000 de doze de vaccin şi trimiterea, la Chişinău, în etapa imediat următoare, a unei echipe de specialişti, care să împărtăşească din experienţa României şi să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare. De asemenea, România va furniza medicamente, echipamente medicale şi de protecţie pentru îngrijirea pacienţilor COVID-19.

Pachetul de sprijin include şi acordarea, ca ajutor extern, a unei cantităţi de motorină de aproximativ 6.000 de tone, pentru susţinerea agricultorilor din Republica Moldova.

„Vom continua sprijinul pentru consolidarea societăţii civile şi a independenţei mass-media din Republica Moldova, prin realizarea, în 2021, a unei noi contribuţii financiare, cel puţin echivalentă cu cea efectuată în noiembrie 2020, respectiv de 250.000 de euro”, a menţionat  Klaus Iohannis.

Alegerile anticipate și criza politică internă de la Chișinău

Dacă în plan extern Maia Sandu a reușit să marcheze puncte importante la capitolul imagine prin intermediul vizitei de lucru a președintelui Klaus Iohannis, în plan intern criza politică s-ar putea să fie letală la capitolul credibilitate dacă nu va reuși să determine prin negociere organizarea de alegeri anticipate. În momentul de față, Igor Dodon controlează majoritatea din Parlament (PSRM-Șor) și încă nu a devenit un pensionar politic al scenei de la Chișinău, dar în funcție de ordinele pe care le va primi în aceste zile la Kremlin va juca la masa negocierilor cu Maia Sandu.

După ce va redeveni pe 30 decembrie președinte al PSRM, Igor Dodon va începe cel mai probabil negocierile subterane pentru a crea cât mai multă instabilitate politică astfel încât Maia Sandu să plătească decontul, deși oficial va susține organizarea de alegeri anticipate.

În momentul de față președintele Maia Sandu este obligat să desemneze un candidat pentru funcția de premier în baza deciziei CCRM din 6 august 2020, dacă nu este o majoritate politică constituită. O majoritate pro-europeană este imposibil de realizat în momentul de față la Chișinău, iar un guvern susținut de PSRM-Șor ar fi glonțul de argint pentru Maia Sandu. Cel mai probabil alegerile anticipate se vor organiza numai în urma medierii Marilor Puteri astfel încât să se genereze o majoritate cu care să lucreze la îndeplinirea obiectivelor asumate în campanie.

Dacă va rămâne un președinte izolat în urma jocurilor de culise ale PSRM-Șor și implicit ale Kremlinului, Maia Sandu va avea un mandat de sacrificiu într-un stat controlat de oamenii Moscovei. Riscurile sunt enorme la Chișinău, dar Maia Sandu va risca și cel mai probabil va câștiga dacă Berlinul se va înțelege cu Kremlinul. În rest, Bucureștiul are șansa ferestrei de oportunitate din R.Moldova, însă trebuie să schimbe garnitura trimisă peste Prut pentru că aceasta este compromisă de cel puțin vreo 10 ani. Acum, a venit tipul unei strategii și al unor oameni care să muncească cu adevărat pentru interesele României, cât despre ”RE-UNIRE” trebuie să mai așteptăm întrucât opțiunea este pentru ”PRO-EUROPENISM” pe muzica germană.

Citește și:

Iohannis, în vizită oficială la Chișinău, după 5 ani de ”răceală diplomatică”. Un nou restart al parteneriatului strategic bilateral, pe agenda comună româno-moldavă?


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.