Legea CSM, parțial neconstituțională

-


Legea de organizare a CSM este parțial neconstituțională, au decis în unanimitatea cei 9 judecători CCR. Legea 317 este cea de-a treia şi ultima din pachetul legilor Justiţiei. Este vorba despre Legea 317, cea de-a treia şi ultima din pachetul legilor Justiţiei.

Una dintre acestea se referă la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM.

”Textul actual omitea, practic ocolea textul constituţional care spune că aceştia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Ori, textul pe care noi l-am criticat prevedea că preşedintele Secţiei de judecători este numit practic de drept în funcţia de preşedinte CSM şi vicepreşedintele, tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituţionale”, a explicat Valer Dorneanu.

O altă prevedere respinsă de CCR se referea la faptul că declaraţiile membrilor CSM privind poliţia politică sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI.

Preşedintele CCR a spus că unele critici de neconstituţionalitate au fost respinse ca inadmisibile pentru că nu au fost motivate. ”S-a respins cu majoriate de voturi critica cu privire la constituirea comisiei (Comisia specială pentru legile justiţiei – n.r.), cu privire la bicameralism şi alte texte care vizau motive extrinseci”, a adăugat Valer Dorneanu.

În 29 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională, considerând că opt articole din Constituţie sunt încălcate prin modificările adoptate de Parlament la legea privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.

O gravă încălcare a Constituţiei este considerată alegerea preşedintelui CSM doar prin votul judecătorilor aleşi în Consiliu, iar a vicepreşedintelui doar de către procurorii membri.

De asemenea, ICCJ consideră că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.

De asemenea, în privinţa modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare legii fundamentale, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.

Statutul magistraţilor a fost a doua lege a Justiţiei dezbătută de CCR. Prima – privind organizarea judiciară – a fost declarată în mare parte constituţională. Judecătoarea Livia Stanciu a formulat o opinie separată la decizia CCR privind Legea organizării judiciare, ea susţinând că şi înfiinţarea Secţiei penale pentru magistraţi ar fi trebuit declarată neconstituţională, pentru că este discriminatorie şi poate afecta lupta împotriva corupţiei.

Livia Stanciu susţine, în opinia separată la decizia CCR care a admis unele obiecţii de neconstituţionalitate a acestei legi, că înfiinţarea acestei secţii încalcă prevederile art.16 alin.(1) şi ale art.148 alin.(2) şi (4) din Constituţie.

Ea subliniază că este vorba despre înfiinţarea unei structuri de investigare a infracţiunilor exclusiv pentru categoria profesională a magistraţilor, în condiţiile în care în România nu mai există nicio altă categorie profesională cu privire la care să funcţioneze un organ de anchetă specializat.

”Prin urmare, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni ai României, judecătorilor şi procurorilor, inclusiv judecătorilor şi procurorilor militari şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, le este aplicat un tratament juridic diferit, prin reglementarea cercetării infracţiunilor ce s-ar comite de către aceştia de către o structură specială de parchet. Această situaţie nu-şi găseşte justificare în exigenţele constituţionale consacrate de art.16 alin.(1) din Constituţie potrivit căruia «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»”, arată Stanciu.

Judecătoarea mai aminteşte că, sub aspectul asigurării egalităţii în drepturi, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. ”El nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice”, menţionează ea.

Livia Stanciu mai subliniază că ”o structură specială poate fi justificată doar în măsura în care se constată/este evidentă existenţa unei probleme speciale”.

”Practic, se induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor care necesită o atenţie specială”, adaugă judecătoarea.

În opinia sa, Curtea ar fi trebuit să constate dacă pentru atingerea obiectivului urmărit de legiuitor, respectiv acela de combatere a infracţiunilor comise de magistraţi se impun măsuri disuasive de reglementare determinate de amploarea fenomenului premisă.

 

Livia Stanciu mai arată că nu are nicio justificare raţională opţiunea legislativă de a restrânge aria de competenţă a unor structuri de parchet deja existente şi specializate (Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), cu atât mai mult cu cât statul român a investit fonduri semnificative şi a dezvoltat ani la rând un mecanism eficient de abordare a faptelor de corupţie şi de criminalitate organizată.

Stanciu mai susţine că înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu are nicio legătură cu modernizarea justiţiei din România, justiţie care se află într-o evoluţie pozitivă vizibilă, apreciată de rapoartele succesive ale Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV), ci ”reprezintă doar un «experiment judiciar» pregătit superficial, în lipsa oricăror studii şi programe şi fără o analiză amănunţită şi riguroasă”.

Sursa: News.ro


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.