Lucruri mai puțin știute despre Catedrala Mântuirii Neamului

-


Ideea construcţiei Catedralei Mântuirii Neamului la Bucureşti nu este nouă, ci datează încă de la sfârşitul „Războiului pentru Independenţă (1877-1878), când elita politică împreună cu Regele Carol I a ridicat problema zidirii unei catedrale impunătoare, care să simbolizeze unitatea BOR şi implicit afirmarea identităţii naţionale.

 

Catedrala Mântuirii Neamului este mai mare decât Catedrala „Sfântul Isaac” din Sankt Petersburg și Catedrala „Iisus Mântuitorul” din Moscova, cele mai mari de până acum în lumea ortodoxă, dar mai mică decât Catedrala Sfântul Sava din Belgrad, potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

 

Catedrala, ca simbol al naţiunii, nu a fost o idee eminamente a elitei politice de la Bucureşti, întrucât, la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai multe naţiuni europene şi-au construit catedrale pentru afirmarea valorilor identităţii naţionale.

Aceasta reprezintă simbolul unităţii şi autorităţii BOR şi a fost readusă în prim-plan de primul Patriarh al României Mari, Miron Cristea în 1925, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române.

Primele demersuri în ceea ce priveşte ridicarea unei catedrale impozante în Bucureşti au loc în timpul guvernării liberale, conduse de Ion C. Brătianu. În 1884, acesta cere un credit de 5 milioane de lei, votat de corpurile legiuitoare fără nici un fel de obiecţii, care a rămas însă neîntrebuinţat, scrie historia.ro.

Exproprierile întinse şi lucrările de sistematizare care trebuiau efectuate au făcut imposibilă ridicarea Catedralei pe aliniamentul dintre Piaţa Romană şi Piaţa Unirii. De asemenea, banii obţinuţi din creditul de 5 milioane de lei de Ion C.Brătianu pentru Catedrală au fost folosiţi pentru construcţia de şcoli şi spitale. O mare problemă pentru autorităţile statului român a fost în acest răstimp găsirea unui amplasament pentru construcţia Catedralei.

Nefiind de acord cu atitudinea guvernului conservator, Sfântul Sinod a luat sub patronajul său construirea unei Catedrale în Bucureşti, desemnând în acelaşi timp şi o comisie de gestionare a fondurilor. Listele de subscripţie au fost date publicităţii la începutul anului 1903.

În luna noiembrie a aceluiaşi an a fost efectuată şi prima donaţie: boierul basarabean Vasile Stroescu, mare sprijinitor al culturii şi şcolii româneşti a oferit 102 500 lei Bisericii, ca prim fond pentru clădirea unei catedrale în Bucureşti.

Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, colectarea de fonduri a fost oprită, iar iniţiativa construirii Catedralei a fost amânată pentru o perioadă.

Iniţiativa construcţiei Catedralei Mântuirii Neamului a fost reluată abia în anul 1927, când Patriarhul Miron Cristea a cerut oficial Primăriei Capitalei să ofere un loc potrivit pentru noua Catedrală.  Fixarea locului de amplasare a acesteia a stârnit  o amplă dezbatere în epocă care a ţinut doi ani. Au fost propuse numeroase locuri pentru construcţia noii catedrale, în final fiind păstrate doar trei dintre aceste:  în unghiul format de B-dul Ion C. Brătianu şi B-dul Carol, unde fusese vechea Primărie a oraşului, la poalele Dealului Mitropoliei, în Piaţa Bibescu Vodă şi pe locul Halelor Centrale sau pe Dealul Mihai Vodă, unde se afla Arsenalul Armatei, ce urma să fie mutat la marginea oraşului.

sursa foto: radiorenasterea.ro

Analizând cele trei propuneri recomandate de specialişti, Patriarhul Miron a hotărât că locul de la poalele Dealului Mitropoliei, numit pe atunci Piaţa Bibescu Vodă este cel mai potrivit pentru înălţarea acesteia.

După alegerea locului pentru viitoarea catedrală s-a procedat, conform tradiţiei, la marcarea lui prin ridicarea unei troiţe. Serviciul religios, la care au participat mem­brii Regenţei, ai Guvernului, reprezentanţii Clerului, ai Armatei şi o mare mulţime de cre­dincioşi, a fost oficiat de episcopul Tit Simedrea, Vicarul Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Prin alegerea şi sfinţirea locului noii catedrale se realizase un pas înainte în proiectul dorit de BOR dar criza economică, izbucnirea celui de al doilea război mondial şi instaurarea regimului comunist au blocat acest proiect grandios al Bisericii.

După revoluţia din decembrie 1989, Patriarhul Teoctist a readus în dezbaterea publică proiectul Catedralei Mântuirii Neamului şi-n în 2005 Primăria Capitalei i-a oferit BOR 11 hectare de teren în Dealul Arsenalului. Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a sfinţit crucea de temelie a Catedralei, iar la sfârşitul lui 2010 sunt demarate oficial primele lucrări de construcţie.

Date tehnice ale Catedralei Mântuirii Neamului

Aceasta este realizată în momentul de faţă în proporţie de 95 %, are o înălțime de 120 de metri, echivalentă cu cea a unui bloc cu 30 de etaje.

– Lungimea = 126,10 m
– Lățimea (la abside) = 67,70 m
– Înălţimea = 120,00 m
– Aria construită la sol totală = 13.668,5 mp
– Aria desfăşurată construită totală = 52.529,2 mp
– Aria utilă totală = 36.897,96 mp
– Spaţiul principal de la cota +0,00 (pronaos şi naos) permite amplasarea a 1000 de scaune pentru participanţii la slujbe.

Construcţia Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ±0,00 şi a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ±0,00.

sursa foto: Gândul.info

Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit.

Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniță.

La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități, potrivit hotnews.ro.

De asemenea, la nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclispentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, muzeul Creștinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior numeroase spaţii pentru parcare subterană.

Catedrala  mai are şase clopote care cântăresc împreună 33 de tone şi care au fost montate în turnul „Clopotniţă” de pe faţada de vest, la o înălţime de 60 de metri.
Realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, clopotele Catedralei Naţionale au o garanţie de 15 ani şi o durată apreciată la peste 400 ani. În ţară au fost aduse în mai 2017.

Clopotul mare, dedicat „Eroilor Neamului”, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălţime şi un diametru de circa 3 metri şi va putea fi auzit pe o rază de 15 kilometri la evenimentele şi sărbătorile importante.

De asemenea, aceasta mai are opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.

Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23 de metri lățime și 18 metri înălțime, scrie Basilica.ro.

sursa foto: ziua de constanta

Citeşte şi:

FOTO/VIDEO. Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului din mijlocul mulțimii. „Am venit pentru că n-am vrut să-l supăr pe Părinte”

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.