Coronavirus în România. Medicul Beatrice Mahler: ”Dacă restricțiile vor fi respectate de populație, sper la un platou la începutul lunii decembrie”

-


Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală, a declarat, pentru Jurnaliștii.ro, că măsurile luate de autorități nu sunt suficiente, iar restricțiile trebuie aplicate concomitent cu testarea rapidă a pacienților asimptomatici, pentru a se putea manageria din timp cazurile nou apărute.

”Nu ajung măsurile. Acestea trebuiesc impuse, iar restricțiile trebuiesc aplicate pentru că înseamnă o reducere a mobilității populației și a opri din intensitate transmiterea comunitară a virusului. De asemenea, trebuie testare rapidă. Avem teste rapide care sunt foarte bune pentru pacienții asimptomatici, dar trebuie diversificată metoda de testare și găsit un altgoritm de testare astfel încât să putem izola cât mai repede pacientul și să putem manageria aceste cazuri din timp. Obligatoriu testarea este una dintre ele. Sunt foarte curioasă dacă populația va înțelege să respecte restricțiile luate de autorități în tot acest răstimp. Dacă acestea vor fi respectate, eu sper la un platou la începutul lunii decembrie”, a declarat, pentru Jurnaliștii.ro, medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului ”Marius Nasta” din Capitală.

La rândul său, Valeriu Gheorghiţă, medic infecţionist la Spitalul Militar Central, coordonator al campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID-19, susține că o vaccinare împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 poate fi „cea mai eficientă şi mai scurtă” cale prin care populaţia poate reveni la normalitate.

„Vaccinarea în general scade consumul de antibiotice. Vaccinarea antigripală scade consumul de antibiotice şi implicit scade riscul de dezvoltare a rezistenţei germenilor la antibiotice. În ceea ce priveşte infecţia cu SARS-CoV-2, boala COVID-19, trebuie să înţelegem cu toţii că avem, până la urmă, o veste extraordinară, aceea a perspectivei unui vaccin în perioada imediat următoare, motiv pentru care avem o rază de speranţă, avem un motiv de care să ne legăm şi un orizont de aşteptare şi cred cu toată tăria că este cea mai eficientă şi mai scurtă cale prin care noi putem, cu toţii, să revenim la normalitate, aşa cum o ştiam anterior”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, antibioticele se numără printre medicamentele pe care „pe măsură ce le folosim, îşi pierd în eficienţă” din cauză că agenţii patogeni au capacitatea de a se adapta şi de a deveni rezistenţi la acestea.

„Practic, este un fenomen natural, pe care noi nu îl putem evita la nesfârşit, dar îl putem încetini, atât ca viteză de apariţie şi ca impact la nivelul societăţii. De altfel, se şi estimează în momentul acesta că rezistenţa anti-microbiană reprezintă una dintre principalele ameninţări la sănătatea publică a populaţiei. Este foarte important să utilizăm cu mare responsabilitate aceste antibiotice, din cauza riscului de dobândire a rezistenţei. Acesta este un aspect. Al doilea aspect este legat de infecţiile asociate asistenţei medicale, tocmai prin aceşti germeni multirezistenţi care, în final, se selectează în urma terapiilor antibiotice prelungite la pacienţi cu comorbidităţi, la pacienţi aflaţi în stare critică, în special la secţii de terapie intensivă”, a adăugat Valeriu Gheorghiță.

”Majoritatea formelor uşoare de infecţie cu SARS-CoV-2 la pacienţii tineri fără comorbidităţi!”

De asemenea, acesta  a atras atenţia şi asupra toxicităţii şi efectelor adverse pe care le poate genera utilizarea „iresponsabilă” a antibioticelor. Întrebat ce le transmite persoanelor care îşi fac stocuri de Azitromicină, considerând că ar fi utilă în tratarea infecţiei cu noul coronavirus, Gheorghiţă a precizat că acest lucru nu se justifică.

„În momentul de faţă avem suficiente date disponibile care ne spun cât se poate de clar că azitromicina nu are beneficii şi nu se recomandă la pacientul cu infecţie SARS-CoV-2, pentru că nu aduce beneficii clinice, iar pe noi ne interesează beneficiile clinice reale şi nu efectul placebo, nu ideea de a administra un tratament unui pacient, fără să aibă nevoie. Majoritatea formelor uşoare de infecţie cu SARS-CoV-2 la pacienţii tineri, fără comorbidităţi, sunt auto-limitate şi avem nevoie doar de tratament simptomatic, fără necesitatea unui tratament antiviral şi, categoric, fără nevoia unui tratament antibiotic, dacă pacientul nu are o boală cronică, nu are semne de supra-infecţie bacteriană. Lucrurile trebuie judecate de la caz la caz. Altfel, ne vom trezi după terminarea pandemiei cu o rezistenţă extrem de crescută a pneumococului rezistent (…) sau stafilococului. Cred că aici trebuie să punem în balanţă beneficiile vizavi de consecinţele pe care le putem avea în perioada post-pandemică, legat de riscurile rezistenţei la antibiotice”, a spus el.

În schimb, un număr de 10.108 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 36.963 teste la nivel naţional, informează, joi, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, precizează GCS.

Până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 393.851 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Un număr de 269.590 de persoane au fost declarate vindecate. Potrivit GCS, până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.808.279 de teste. Dintre acestea, 36.963 au fost efectuate în ultimele 24 de ore – 20.954 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 16.009 la cerere.

Citește și:

Coronavirus în România. 10.108 noi cazuri de COVID-19 și 167 de decese, înregistrate în ultimele 24 de ore


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.