Medicul de familie este „amărâtul” sistemului de Sănătate. INTERVIU cu medicul Marina Pîrcălabu

- 1


Dr. Marina Pîrcălabu, președintele Patronatului Medicilor de Familie din București și Ilfov (PMFB), a explicat, pentru Jurnalistii.ro, de ce medicina de familie este sistematic neglijată, subfinanțată și discriminată față de celelalte specializări.

 

Jurnalistii.ro: De ce medicina de familie este tratată diferit față de restul sistemului sanitar?

Marina Pîrcălabu: Medicina de familie are parte de un tratament diferit de alte segmente ale sistemului de sănătate românesc pe aproape toate planurile.

a) Medicina de familie este considerată o prioritate de către politicieni, dar numai declarativ, atunci când trebuie să dea bine discursul lor în față celor care i-au ales sau dacă își iau angajamente față de forurile internaționale față de care au obligații, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Comisia Europeană. Este valabil ceea ce spun, indiferent de culoarea politică sau că ne gândim la Guvern sau la Parlament. Sigur, există și excepții, pentru că omul sființeste locul chiar și în politică.

Medicina de familie este segmentul cel mai accesibil oricărui om, atât din punct de vedere geografic, cât și ca timp de așteptare, cât și din punct de vedere financiar.

Este corectă și echitabilă – toți pacienții au acces la medicul de familie și beneficiază de aceeași calitate a serviciilor, indiferent de venituri sau statut social. În același timp, medicina de familie menține comunitățile în siguranță, noi fiind primii care observăm apariția focarelor de boli infecto-contagioase, noi fiind cei care vaccinăm. Și nu spunem noi, medicii de familie din România aceste lucruri, ci o spun studiile și experiență din întreaga lume.

Cu toate acestea, medicină de familie este sistematic neglijată, subfinantata și discriminată, fiind o discordanță flagrantă între ceea ce se afirmă că contează și ceea ce fac politicienii pentru ca lucrurile să conteze cu adevărat. Pur și simplu, din acest punct de vedere, doar mimează grija pentru cetățeni; nu se observă deloc această grijă în deciziile și acțiunile lor.

b) medicina de familie este tratată diferit față de alte specialități sau categorii de medici chiar și de către mass-media. Cred că se întâmplă așa nu doar pentru că nu are nimic spectaculos în felul cum se desfășoară, ori în ziua de azi mai mult decât transmiterea de informații, ȘTIREA, spectaculosul vinde sau crează audiență, dar și pentru că, indiferent de mediul de transmitere a informațiilor, sentimentul meu este că media, în general, s-a îndepărtat de unele din rolurile ei fundamentale, de formare, influențare a opiniei publice, de educație, chiar de divertisment. Este opinia personală și, evident, există excepții.

Cum să comparăm munca banală a unui medic de familie dintr-un sat sau dintr-un cabinet urban, cu intervenția plină de suspans și vitală a echipelor SMURD într-un accident sau eveniment grav? Cum să comparăm activitatea de vaccinare, prin care se salvează vieți, cu un transplant sau o operație grea prin care este salvată o vedetă, de exemplu? Nu intenționez deloc să minimalizez nici munca colegilor din serviciile de urgență, nici munca marilor chirurgi sau a altor medici de valoare din alte specialități, dar acesta este adevărul.

Noi am devenit interesanți pentru presă în special când s-a putut dovedi, prin intermediul nostru, că Platforma Informatică a CNAS este foarte prost construită și mai mult încurcă decât ajută activitatea medicală.

Dar și în aceste situații, primordială a fost știrea, breaking news „a căzut sistemul informatic…”. Mai devenim interesanți când câte un coleg de-al meu face o greșeală sau există interes în a evidenția vulnerabilitățile noastre, că oameni sau sistem. Dacă un medic de familie merge de 2 ori/săptămâna la cabinetul lui dintr-un sat, iar în alte 3 zile merge la cabinetul din alt sat,  se va vinde știrea că el merge la cabinet doar de 2 ori pe săptămână, ignorându-se restul! Sau se va accentua cât câștigă medicul de familie de la Casa de asigurări (veniturile cabinetelor sunt publice, afișate pe site-urile fiecărei case de asigurări), ignorându-se faptul  că acei bani reprezintă venitul cabinetului pe o lună, care include totul de la salarii, la cheltuieli de întreținere, consumabile, impozite. Și altele.

c) suntem tratați diferit de alte categorii de specialiști chiar și de către colegii noștri, medicii din spitale, sau, mai ales, clinici private.  Mărturie că este așa stau câteva declarații devenite notorii și îmi vin cu ușurință în minte cele ale daomnei  profesor Monica Pop. Suntem o specialitate relativ nouă și desconsiderarea noastră, în opiniile colegilor noștri, vine și dintr-o mentalitate învechită, că „generalistul”, „medicul de circa” este slab pregătit, ignorându-se faptul că suntem medici care am parcurs un program de specializare prin rezidențiat, aidoma tuturor celorlalți.

Această preconcepție este întreținută și de sistemul actual, prin care, mare parte din competențele noastre sunt amputate, noi nefiind lăsăți să tratăm anumite afecțiuni, să prescriem anumite medicamente ca și opțiune personală, ci doar în urma indicațiilor venite de la un „alt specialist”, cum îi numim noi, generic. Acest lucru este periculos pe mai multe planuri: pe noi ne deprofesionalizează în timp, ne crează frustrări și dezinteres, dar, mai ales, crează o mare nemulțumire însuși pacientului, care este, în cel mai fericit caz doar plimbat, dacă nu și obligat la cheltuieli în plus. Aici am avea multe de discutat…

d) opinia diferită a pacientului…. În acest climat, o parte dintre pacienți percep medicul de familie ca un birou de eliberat hârtii, adeverințe și rețete, iar pentru diagnostic și tratament doresc să fie consultați de un medic „adevărat”, de un specialist în cardiologie, medicină internă, pediatrie.

Sigur că în medicina de familie nu putem rezolva toate problemele de sănătate ale pacienților, însă 70-80% dintre motivele de prezentare la medic chiar sunt sau pot fi rezolvate la nivelul nostru.

Mulți pacienți înțeleg acest lucru și apelează la noi cu încredere, fiind chiar supărați când din motive birocratice sunt nevoiți să meargă periodic și la alți medici. Dar sunt și mulți pacienți care vin „doar pentru o trimitere”. De fapt este subiectul care ne frustrează cel mai mult, ca medici de familie – pacientul care vine la ușa cabinetului fără programare, fără răbdare, vrea să fie primit imediat și spune „dar nu vreau o consultație, vreau doar o trimitere, am deja programare la Medicul Specialist!”.

Medicina de familie nu mai este de mult timp atractivă pentru medicii tineri. Ce spun și statisticile în acest sens?

Bineînțeles că nu este deloc atractivă, cum să fie? În afară de ceea ce v-am spus deja despre cum este văzut și apreciat ca profesionist medicul de familie, el este și „amărâtul” sistemului de sănătate, fiindcă are în acest moment cele mai mici venituri dintre toate categoriile de medici.

Am auzit afirmații, în special din rândul unor politicieni, că medicii de familie au avut în urmă cu mai mulți ani salarii mai mari decât toți ceilalți medici. Niciodată nu s-a întâmplat acest lucru.

Nici la începutul reformei sanitare, a introducerii sistemului de asigurări, medicii de familie nu au câștigat mai mult decât colegii lor. Zecile de milioane primite atunci erau tot banii cabinetului, ca și acum. Dar revenind la timpurile de acum, ce tânăr specialist, care are ca rezident un salariu corect pentru un medic tânăr, între 5000-7000 lei, va opta sa lucreze ca MF, știind că venitul lui personal se va înjumătăți, va câștiga între 2-3000 lei/luna, dacă și atât, și doar după câțiva ani de muncă serioasă ca tânăr medic specialist? Pentru că acest venit îl va avea doar ca medic angajat sau dacă achiziționează un cabinet! Dacă trebuie să își construiască unul de la zero va mai dura până își va face pacientura sa și va „câștiga” aceste sume din contractul cu Casa de asigurări.  Nu-i mai simplu să se re-specializeze, să aleagă o altă specialitate sau chiar o altă carieră sau să plece în străinătate, unde nu doar câștigurile sunt incomparabil mai mari, dar și felul cum își face profesia este diferit și felul cum este privit de confrați este diferit?

Nu întâmplător media de vârstă a MF în România este peste 55 ani! Nu întâmplător cei mai mulți medici care migrează din sistemul românesc sunt MF! Și, în consecință, nu întâmplător numărul localităților, în special izolate, care nu au deloc medic, tot crește. Trebuie să ținem cont de faptul că peste 80% din medicii de familie actuali vor fi atins vârstă pensionarii în 2030 și că în urmă lor vine un procent aproximativ mediu de 15% medici tineri. Am făcut câteva previziuni anul trecut, prin organizațiile noastre reprezentative, care au atras doar presei atenția, nicidecum a decidenților.

Ministerul Sănătății nu a pus în aplicare nicio măsură din planul multianual pentru resursa umană în Sănătate.

A scos doar mai multe locuri de pregătire la rezidențiat, o soluție total ineficientă. Dacă lucrurile nu se schimbă rapid și dramatic, în 2030 doar 2 din 3 pacienți români va avea medic de familie. A trecut un an și jumătate de atunci și încă nu s-a întâmplat nimic semnificativ ca lucrurile să o ia pe un făgaș bun.

Ce sumă a fost alocată medicinei de familie în actualul Buget pe care președintele nu l-a promulgat încă?

În proiectul de buget pe 2019 trimis de Guvernul României Parlamentului spre aprobare, Asistenței medicale primare i-a fost alocată suma de 2,5 mld lei, ceea ce reprezenta 5,8 % din bugetul total al sigurărilor de sănătate, FNUASS. Această sumă era cu 6% mai mare decât suma primită de AMP în 2018, ceea ce nu acoperea nici măcar rata inflației.

Ulterior, în urmă apelurilor susținute făcute de medicii de familie dar și asistentele din medicina familiei din întreaga țară către parlamentarii lor locali, după discuțiile din comisiile de specialitate, această suma a crescut la 2,62 mld lei, ceea ce înseamnă o creștere față de ceea ce s-a alocat în 2018 cu 27,61% . În aceste condiții, procentul alocat către medicina de familie din FNUASS a crescut la 6,71%. Ca să înțelegeți, în toată Europa, medicina primară primește între 9-17% din  banii alocați sănătății în țările respective. Nu putem să nu apreciem pozitiv creșterea, cu toate acestea banii sunt insuficienți ca să putem crește măcar salariile asistentelor corespunzător omoloagelor lor din spitale.  Așteptăm cu interes și speranță ca discuțiile din plenul Parlamentului să conducă la necesitatea suplimentării fondurilor alocate medicilor de familie, în ideea de a diminua discriminarea creată în ultimii doi ani.

De ce credeți că este ținut subfinanțat acest sector al medicinei de familie, în ciuda faptului că reprezintă interfața dintre un pacient și medicii specialiști?

Este nu doar interfața, ci baza sistemului de sănătate. Prin interfață eu înțeleg o structură pasivă, care doar direcționează pacienții spre celelalte eșaloane ale sistemului medical. Ca porțile de la intrarea pe stadionul de fotbal.

Medicina de familie face însă mult mai mult și fără noi sistemul se prăbușește.

După părerea mea, banii totali alocați sănătății în România sunt prea puțini.  Se știe că România este pe ultimul loc în Europa la finanțarea sănătății pe cap de locuitor. Sunt și țări africane care alocă mai mulți bani decât alocă România.

Dar și acești puțini bani sunt ineficient repartizați. Ca administrator al banilor din Sănătate, de ce nu preferă Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate să finanțeze mai bine medicina de familie, unde s-ar putea diagnostica și trata mult mai ieftin 80-90% din pacienți, unde pacienții cu boli în stadii inițiale ar fi monitorizați atent astfel încât să nu ajungă în stadii grave, când au nevoie de terapii scumpe – dializă, medicamente inovatoare, intervenții chirurgicale complexe și cu materiale scumpe?

Ca unic creator al politicilor publice în Sănătate, de ce nu preferă Ministerul Sănătății să investească în medicina de familie, să pună în aplicare strategia de dezvoltare a medicinei de familie, ținută în sertare din anul 2012 când a fost creată și adoptată de Guvernul României?

În mass-media, citim adesea despre cazurile de corupție la nivel înalt, în care sunt implicați manageri de spitale, dar și președinți și directori ai caselor de asigurări și directori din ministere. Probabil aici este răspunsul, dar și în lipsa de viziune și de atitudini corecte, pe termen lung, pro-pacient.

Cum este plătit un medic de familie în comparație cu un medic din spital?

Medicul din spitalul public are un salariu fix, conform Legii salarizării unice, la care se adaugă sporuri diverse și, pentru unele specialități, gărzi. În funcție de specialitate, vechime și numărul de gărzi, am înțeles că veniturile salariale sunt între 5000 și 15000 lei sau chiar mai mult. Unii colegi au și activitate didactică, prin Universitățile de Medicină și Farmacie, și sunt remunerați suplimentar. Sigur, este muncă suplimentară și este normal să fie așa!

Medicii din spitalele private au salarii sau onorarii negociate, confidențiale și desigur competitive, fiind mulți colegi care au renunțat la spitalul public pentru a se dedica exclusiv activității din spitalul privat. Nu știu să vă dau exemple de salarii din mediul privat.

În medicina de familie, venitul personal al medicului se situează în prezent între 2000 și 4000 lei, din informațiile pe care le dețin. Se poate să fie și colegi care rămân cu un venit mai mare după ce trag linie la sfârșit de an, dar sunt cu siguranță excepții. Poate în zone izolate, unde au și un spor special, și un număr foarte mare de pacienți și, probabil, oferă și servicii contra-cost cum ar fi ecografie, analize minimale de sânge, tratamente pentru care altfel pacienții ar trebui să se deplaseze zeci de km până la cel mai apropiat oraș cu o policlinică sau spital. Și cu siguranță există și colegi cu un venit chiar mai mic de 2000 de lei, lucrând în sate cu populații puțin numeroase sau în orașe cu un număr prea mare de medici de familie față de necesar.

Nu sunt mituri cazurile medicilor de familie care aduc bani de acasă pentru a ține deschis cabinetul, bazându-se pe veniturile unui partener de viață cu venituri suficiente pentru întreținerea familiei și „pagubei” produse de cabinet.

Citește și: „Ministerul Sănătății este un dinozaur anchilozat și agonizant”. INTERVIU cu medicul Marian Stamate

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 1 comment
bookmark icon

One thought on “Medicul de familie este „amărâtul” sistemului de Sănătate. INTERVIU cu medicul Marina Pîrcălabu

  • Din pacate cam asa este. Daca mai ai si un credit pentru cumpararea cabinetului (rar cand primariile acorda prin comodat spatiu pentru cabinet) atunci veniturile si cheltuielile sunt aproape echivalente. In primul an de cabinet nu doar ca n-am ramas cu nimic din banii facturati, dar in primele 5 luni am consumat toate rezervele cu care pornisem la drum. Dupa 2 ani de cabinet imi ramanrau 2000 ron impozabili (atunci impozitele se ridicau la circa 40%). Acum, dupa 4 ani de cabinet imi ramane si mie cat ii dau asistentei.

    0

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.